Connect with us

Stiri economice

Legea redevențelor, un nou proiect cu multe necunoscute

Publicat

pe

Actualul sistem de taxare a exploatărilor de ţiţei şi gaze este neschimbat din 2004. Trebuia regândit în 2014 de către guvernul Victor Ponta, care însă a amânat decizia. Aşa că noul sistem de redevenţe a prins contur abia anul trecut. Iar, în realitate, cel puţin pentru gazul şi ţiţeiul extras din perimetrele de uscat, nimic nu se schimbă. Astfel, pragurile de taxare, stabilite ca procente din valoarea producţiei, rămân aceleaşi.

La ţiţei, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc trimestrial sub 10.000 de tone, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 şi 20.000 de tone, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 şi 100.000 de tone şi 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone. La gaze naturale, redevenţele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care, trimestrial, produc sub zece milioane de metri cubi, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 şi 50 milioane de metri cubi, 9% pentru zăcăminte care produc între 50 şi 200 de milioane de metri cubi şi 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 de milioane de metri cubi.

În schimb, anumite modificări au fost făcute pentru exploatările offshore, din largul Mării Negre. Astfel, noua modalitate de taxare impune praguri fixe şi praguri mobile, dar acest sistem va fi aplicat strict pentru noile concesiuni. De asemenea, o noutate este termenul de plată a redevenţei, care va fi lunar, nu trimestrial, ca până acum.

La petrol, Ministerul Economiei propune o cotă fixă de 8% pentru întreg volumul extras şi una variabilă: 4,5% pentru cantităţi cuprinse între 100 şi 150.000 de tone pe trimestru, 5%, pentru cantităţi între 150.000 şi 200.000 de tone, şi 5,5%, pentru cantităţi extrase de peste 200.000 de tone. 

În ceea ce priveşte gazele offshore, cota fixă, aplicabilă întregului volum,  este de 10%, pentru întregul volum extras, 2%, pentru cantităţi trimestriale între 200 şi 250 de milioane de metri cubi, 2,5%, pentru 250-300 de milioane de metri cubi şi 3%, pentru peste 300 de milioane de metri cubi. 

„Adăugarea unei cote variabile la cea fixă a fost făcută pentru ca să se evite situaţia cu blocarea unui zăcământ, în care, după legea veche, un concesionat putea extrage doar cantităţi reziduale, plătind 3,5% redevenţă până când preţul de piaţă al resursei creşterea suficient de mult încât să aducă profituri consistente“, spune o sursă din ANRM, pentru Capital.


 

Cuantumul redevenţei, atât în offshore cât şi în onshore, va fi făcut aplicând următoarea formulă: Redevenţa = Valoarea producţiei brute extrase x Cota procentuală stabilită de lege, unde: Valoarea producţiei brute extrase = Producţia brută extrasă x Preţul de referinţă.

Preţul de referinţă va fi comunicat de autoritatea competentă – ANRM şi va avea ca bază de calcul preţul ţiţeiului Brent (în ciuda faptului că petrolul românesc este de tipul nord-african Gulf of Suez, mai ieftin), respectiv cotaţia gazelor naturale pe piaţa de la Baumgarten, Viena, aferente perioadei de referinţă pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevenţa petrolieră.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră, neafectată de noul sistem

Foarte important, pentru exploatările de gaze din Marea Neagră care vor începe de anul viitor, cazul Black Sea Oil&Gas, respectiv 2020-2021, Exxon-Petrom, nu se aplică noul sistem de redevenţe aflat acum în dezbatere publică, ci acel sistem care era în vigoare la momentul primirii concesiunilor, cu ani în urmă.

Cele două amintite, plus, posibil, cea a LukOil-Romgaz (încă nedeclarată comercială), vor plăti redevenţe după legea veche, adică la pragurile 3,5, 7,5, 9 şi 13%. Având în vedere dimensiunea estimate a zăcămintelor submarine, este de presupus că toate firmele implicate vor plăti 13%.

„Titularii concesiunilor/licenţelor/acordurilor aflate în vigoare la data prezentei legi rămân supuşi plăţii redevenţelor astfel cum sunt reglementate prin contractele încheiate, pe toată durata acestora, cu excepţia adoptării unor reglementări mai favorabile titularilor sau obligatorii Uniunii Europene“, este scris în lege. Ori, toate concesiunile din Marea Neagră sunt făcute pe o durată lungă de timp, între 15 şi 49 de ani.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Donald Trump susține un discurs istoric la DAVOS, care poate redefini ordinea mondială. Săgeți către Europa: „Ar trebui să învățați de la noi” – LIVE TEXT

Publicat

pe

Donald trump: Salut atâția prieteni, puțin inamici, și pe toată lumea care este aici. Am venit în acest an la World Economic Forum cu noutăți minunte pentru America. Ieri a marcat un an de când am fost inaugurat iar astăzi după 12 luni la Casa Albă economia noastră crește, productivitatea crește, investițiile sunt din ce în ce mai mari, veniturile sunt din ce în ce mai mari, inflația a fost distrusă și toate frontierele noastre care au fost extrem de periculoase au fost acum închise și nu mai poate intra nimeni prin ele. Acum SUA au cea mai bună administrație. În timpul administrației lui Biden am avut foartă puțină creștere și toată lumea era în mizerie. Dar acum, după doar un an acum totul este minunat, avem o creștere economică foarte mare. Cred că veți vedea în foartre scurt timp că țara noastră, sau poate nicio altă țară, nu a mai văzut așa ceva. În ultimele 3 luni scorul inflației a fost doar de 1,6 procente, în timp ce inflația de profunzime este la al patrulea sfert de și încă de la alegere bursa a ajuns la 52 de procente, 52 de recorduri. 9 trilioane de dolari au fost adăugate pentru pensii și pentru ceea ce economisesc oamenii. Oamenii sunt foarte fericiți.

Încă de la inaugurarea mea am luat 102 milioane de persoane care erau pe bază de ajutoare sociale și acum nu mai au această problemă. Am bătut recorduri după recorduri iar acum când vom vedea cifrele finale vom vedea o mare schimbare în bine. Sub democrați eram o țară moartă, acum suntem cea mai bună țară peste tot în lume. Mai mult decât atât, economia SUA va crește cu o rată dublă decât a fost preconizat în aprilie anul trecut de către FMI și toate aceste lucruri sunt foarte bune, tarifele, politicile mele sunt foarte bune. Iar atunci când America face bine, toată lumea este bine, cam așa a fost în istorie. O să veniți după noi când suntem sus și veniți după noi când suntem jos. Credcă niciodată nu am fost atât de bine ca acum, chiar nu mă așteptam să fac totul atât de repede, într-un an, poate chiar mai puțin. Însă în această după amiază vreau să discutăm despre cum am făcut acest miracol economic să se întâmple.

Vreau să discutăm și despre locurile din care veniți dumneavoastră, să faceți și voi lucrurile cum le-am făcut noi pentru că din păcate nu sunteți la nivelul nostru și ar trebui să învățați de la noi. Am putea să ne certăm pe asta, că sunt anumite locuri în Europa care nu sunt bine deloc. Eu iubesc Europa și vreau să văd că Europa o duce bine. Dar nu se îndreaptă spre direcția bună. În ultimele decenii am vorbit despre convenționalism în Washington și despre capitalele europene ca singura variantă de a crește economia din Europa. Politica lui Joe Biden a fost cum că economia poate crește dacă aducem imigranți. Aceasta a fost o direcție proastă. Însă au ajuns în deficit bugetar suveran. A fost cea mai mare migrație în masă din istoria omenirii. Multe țări din lume sunt distruse, a fost un dezastru, iar cei care înțeleg ce se întâmplă nu fac nimic.

UPDATE 14:00 – Aeronava Air Force One a aterizat în Elveția.

Trump conduce cea mai amplă delegație americană prezentă vreodată la Davos, alături de oficiali de rang înalt precum secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff. Prezența sa este văzută ca un semnal politic puternic, într-un moment de tensiuni internaționale și negocieri fragile privind războiul din Ucraina.

Discursul este așteptat să contureze viziunea liderului de la Washington asupra noii ordini mondiale, într-un cadru dominat de teme precum stabilitatea economică, geopolitica, schimbările climatice și tehnologia – toate reunite sub deviza forumului din acest an: „Spiritul dialogului”.

Intervenția lui Trump poate fi urmărită în direct pe Realitatea Plus și realitatea.net.

Citeste in continuare

Evenimente

Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră

Publicat

pe

Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.

În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.

În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului

Publicat

pe

Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.

Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.

Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil

Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.

Impactul asupra industriei auto

Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.

Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte

La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.

În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE