Connect with us

Stiri economice

4 din 10 companii pun stagnarea angajărilor pe seama plăţilor întârziate

Publicat

pe

Conform cercetării, procentul de 41% este aproape de nivelul înregistrat de Marea Britanie, unde 42% dintre companii se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. Topul este, însă, condus de Grecia, unde 60% dintre afaceri stagnează din punct de vedere al dezvoltării de personal din cauza plăţilor care nu sunt efectuate până la termenul scadent. În acest timp, media la nivel european este de 20%. 

În România, media termenelor de plată în sectorul B2B se situează la 36 de zile, pe când în Finlanda media este de 20 de zile. Pe de altă parte, cele mai relaxate condiţii 

se înregistrează în Portugalia, unde media termenelor de plată în acelaşi sector se situează la 53 de zile. 

În ceea ce priveşte sectorul public românesc, media termenelor de plată ajunge la 48 de zile. Deşi se află pe un trend de creştere economică, în România se observă o majorare a termenelor de plată cu până la 13 zile în sectorul public, comparativ cu anul 2017, se arată în raport. 

Potrivit sursei citate, 74% dintre companiile din România declară că motivul principal pentru care plăţile nu respectă termenul scadent îl reprezintă problemele financiare cu care se confruntă clienţii lor, iar 47% dintre companiile intervievate au probleme în acelaşi timp şi cu întârzierea intenţionată a plăţilor din partea partenerilor. 

„Atunci când o companie nu este plătită la timp, consecinţele pot fi grave”, atrag atenţia realizatorii studiului. Proprietarii afacerilor pot experimenta presiunea lichidităţilor, pierderi semnificative de profit sau pot simţi ameninţări la buna funcţionare a companiei. Acestea se traduc prin stagnarea indicatorilor financiari şi a celor aferenţi dezvoltării de noi locuri de muncă. 

„Pentru companiile din România, întârzierea facturilor la plată reprezintă deja o obişnuinţă, iar acest comportament nu este deloc benefic pentru creşterea afacerilor şi dezvoltarea echipelor. Acceptarea unui termen de plată prelungit este deseori o condiţie de colaborare şi, cu toate acestea, termenele de plată sunt depăşite. Recomandăm tuturor companiilor care se confruntă cu această situaţie o supraveghere foarte atentă a încasărilor, încă din ziua emiterii facturilor’, a explicat Cătălin Neagu, managing director Intrum România. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

Evenimente

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie

Publicat

pe

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 61,174 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în scădere cu 2,65% comparativ cu nivelul de la 31 octombrie 2024, informează un comunicat al Băncii Centrale.

În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 4,374 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 6,041 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro, scrie Agerpres.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 au fost de 69,573 miliarde euro, faţă de 71,361 miliarde euro la 31 octombrie 2024.

Plăţile scadente în luna decembrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 441 milioane euro.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE