Connect with us

Stiri economice

Ce se întâmplă dacă nu achiţi la timp creditul de consum? Răspunsul unui recuperator

Publicat

pe

„În primul rând, pentru a înţelege mai bine ce înseamnă un credit de consum este bine să-l definim. Aşadar, un credit de consum este o facilitate de creditare pentru nevoi personale ne-nominalizate. Cu alte cuvinte, pentru accesarea unui credit de consum nu este necesar să justificăm băncii sau IFN-ului destinaţia sumei dorite şi nu este nevoie să oferim nici garanţii, acesta fiind acordat exclusiv pe baza veniturilor noastre lunare.

Descoperitul de cont sau overdraftul

Acest tip de produs se face doar în contul unde se virează venitul nostru lunar – salariu sau pensie. Mai exact, overdraftul reprezintă o linie de credit suplimentară pusă la dispoziţia noastră în cazul în care necesităţile depăşesc venitul avut, în baza unei convenţii între bancă şi angajator, de regulă, fiind echivalentul mai multor salarii.

Este important de subliniat faptul că dobânda se aplică doar pentru suma utilizată, însă se calculează pentru fiecare zi de utilizare a creditului. Spre exemplu, dacă se utilizează o sumă pe data de 20, iar salariul se primeşte pe 30 ale lunii respective, dobânda va fi calculată pentru fiecare zi din perioada 20-30. Și în acest caz, dobânda care se calculează pentru overdraft poate fi compusă dintr-un indice de referinţă (ROBOR, EURIBOR) – care poate să varieze – şi marja băncii sau poate fi una fixă.

Ce se întampla dacă nu avem pe card bani disponibili pentru overdraft?

Indiferent de motivul avut (pierderea locului de muncă, demisie), dacă se ajunge în imposibilitatea de plată, atunci banca ne va notifica, va bloca overdraft-ul împreună cu banii rămaşi în cont şi va încerca să găsească o soluţie, în funcţie de cuantumul avut.

Se poate propune o schemă de rambursare a sumei (tranşe personalizate) dacă suma nu are o valoarea ridicată. Pentru toată perioada de neplată pentru overdraft vor fi majorări datorate zilelor de întârziere (condiţiile şi valoarea acestora diferă în funcţie de instituţia bancară).

 

Daca îndeplinim criteriile de eligibilitate şi suma are o valoarea ridicată (peste 3 salarii) atunci banca va închide facilitatea de overdraft şi o va transforma într-un credit de nevoi personale.

O altă consecinţă a neplăţii constă în faptul că debitorul este raportat de bancă la Biroul de Credit (după 30 de zile de întârziere).

Cardul de credit

Cardul de credit sau cardul de cumpărături este o variantă utilizată de mulţi consumatori datorită faptului că este un produs financiar independent, ce nu presupune acordul angajatorului. Acesta este alimentat de bancă, punând la dispoziţia posesorului de card o limită de credit destinată plăţilor efectuate către diverşi comercianţi (online sau offline/ direct în magazin). Printre avantajele cardului de credit se numără posibilitatea de a avea extra beneficii (bonusuri, cashback, reduceri, rate fără dobândă) şi faptul că dobânda se percepe doar pentru suma utilizată.

Ce se întamplă dacă nu achităm la timp ratele pentru cardul de credit?

În prima fază, dacă nu avem posibilitatea de a achita toată rata avută, atunci putem achita suma minimă de plată indicată în extrasul de cont. Capcana acestui lucru constă în faptul că, achitând suma minimă de plată (compusa din dobandă şi comisioane), noi ne extindem doar valabilitatea datoriei, neacoperind principalul utilizat.

În cazul nerambursării integrale până la scadenţă, dobânda este mai mare decât cea a unui credit de nevoi personale. De aceea, este necesar să ştim de la bun început valoarea DAE , împreună cu valoarea celorlalte taxe şi comisione aplicabile.

Un alt aspect cheie îl reprezintă majorările percepute pe zilele de întarziere (dobânzi penalizatoare pe zi), ce cresc suma de rambursat.

O consecinţă în plus a neplăţii constă în faptul că debitorul este raportat la Biroul de Credit (după 30 de zile de întârziere).

 

Dacă nu achitam sub nicio formă ratele, după declararea scadenţei anticipate, banca poate începe procedura de executare silită pe baza titlului executoriu. Aceasta se concretizează prin interogări din partea executorului către diverse instituţii precum ANAF, ITM, Casa de Pensii, Taxe sş Impozite, etc. şi stabilirea formei de executare silită (în funcţie de veniturile şi activele deţinute), Apoi, suntem  informaţi printr-o somaţie trimisă la adresa din contract.

De subliniat că acest proces include cheltuieli de executare compuse din onorariul executorului judecătoresc (stabilit potrivit legii), taxele de timbru necesare declanşării executării silite, cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuieli de transport, alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.

Formele executării silite sunt poprirea (30% din veniturile avute în cazul în care există o singură creanţă în executare, cu posibilitatea de ne reţine până la 50% din venituri dacă există două sau mai multe creanţe aflate în executare), executarea bunurilor mobile şi imobile ale debitorului.“

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.

Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.

„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.

Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.

Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.

El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.

”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI

Publicat

pe

Realitatea PLUS a deschis linia specială de comunicare cu românii. 

Postul nostru de televiziue pune la dispoziția oamenilor telefonul poporului. 

Așteptăm mesajele dumneavoastră! Credeți că ne vor da judecătorii turul 2 înapoi?

Numărul de telefon al poporului este 0730 555 014.

Citeste in continuare

Evenimente

SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET

Publicat

pe

Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.

De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.

Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.

România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene. 

România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.

Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.

Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.

Sursa: Tabu.RO

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE