Connect with us

Stiri economice

EXCLUSIV. Cum dispar banii din conturile asociațiilor de proprietari. Ce trebuie să facă locatarii

Publicat

pe

Lipsa de transparenţă, lipsa de acurateţe în întocmirea registrelor, dar şi reţinerea banilor cash în casă duc la pierderea contolului şi la disparitia banilor. Un locatar care are indicii asupra unor astfel de nereguli se poate adresa organismului de control, care este primăria. Controalele sunt însă superficiale şi nimeni nu verifică dacă cifrele din registre şi sumele plătite de locatari sunt corecte, a declarat pentru Capital Ottavio Șerbănescu, director general al Cresida Management, firmă care administrează 35 de asociaţii de proprietari.

Acesta a vorbit pentru revista Capital despre cum evoluează piaţa managementului rezidenţial, un business care reprezintă alternativă la administratorul de bloc tradiţional, şi anume persoana fizică. O astfel de companie oferă servicii integrate proprietarilor de apartamente, de la înfiinţarea asociaţiei de proprietari, la administrare şi consultanţă de specialitate şi astfel, preia riscurile şi exclude amenzile, atât de prezente în noua lege privind asociaţiile de proprietari.

Marele avantaj, spune el, este că o companie specializată poate reduce cu 50-60% costurile asociaţiilor de proprietari faţă de o persoană fizică.

Acesta a vorbit şi de Legea nr.196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în iulie 2017, în Monitorul Oficial, care a intrat în vigoare pe 28 septembrie şi care aduce modificări substanţiale şi de impact vechii legi.

Întrebat dacă este mai bine ca o scară de bloc să fie administrată de către o persoană fizică angajată sau de către o firmă, Ottavio Șerbănescu consideră că ”proprietarii de locuinţe au doar aceste două variante: firmă specializată sau tradiţionala persoană fizică”.

Cea din urmă e varianta clasică, dar acum sunt firme care fac acest lucru asigurând un management profesionist la costuri care de multe ori sunt mult mai mici decât plata unei persoane fizice. 

”Dacă ar fi să se vorbească despre avantajele predării managementului rezidenţial unei companii este evident că acestea există. Aparent, cel mai mare avantaj ar fi costul. E un cost mult mai mic, plăteşti mult mai puţin să ai o firmă ca administrator decât o persoană fizică. Persoana fizică trebuie angajată şi să îţi asumi toate obligaţiile pe care trebuie să şi le asume în România un angajator, să plăteşti taxele către stat, să îi asiguri medicina muncii, protecţia muncii, concedii de odihnă, toate lucrurile astea pe care le face orice angajator trebuie să fie făcute şi la nivelul asociaţiei de proprietari, dacă îşi angajează un administrator. Ba, mai mult, şi acea persoană, dar şi firma respectivă sunt controlate de către acelaşi organism, care se numeşte primăria de sector, în cazul Bucureştiului. Control care seamănă mai degrabă cu verificare care are loc în general în urma unor reclamaţii venite de la proprietarii din bloc. Și problema este că aceste birouri din cadrul primăriei de sector nu verifică financiar asociaţia de proprietari. Verifică doar îndeplinirea anumitor obligaţii legale, întocmirea anumitor registre, in fapt nu verifică nimeni daca acestea sunt întocmite bine din punct de vedere financiar. Ideal ar fi ca toate aceste asociaţii de proprietari care au organisme de conducere (comitet, preşedinte, cenzor şi un administrator) sa fie controlate in detaliu”, afirmă el.

 

Ottavio Șerbănescu spune că este mult mai ieftin ca o asociaţie de proprietari să fie administrată de o firmă, în locui unei persoane fizice.

”Deoarece întotdeauna costurile fac diferenţa, managementul rezidenţial realizat de către o companie specializată poate reduce cu 50-60% costurile asociaţiilor de proprietar faţă de o persoană fizică. Și asta pentru că firmele o fac organizat, aceiaşi oameni îndeplinesc aceleaşi sarcini pentru mai multe asociaţii de proprietari, este munca mult eficientizată în felul ăsta şi fără să existe riscuri de amenzi sau delapidari. Cel mai mare avantaj, în realitate, este transparenţa asupra fondurilor asociaţiei, pentru că majoritatea firmelor, nu toate, e adevărat, dar majoritatea firmelor oferă, spre deosebire de administratorii persoane fizice, această transparenţă a fondurilor pe care le administrează. Acesta este cel mai important lucru în activitatea aceasta, să le arăţi oamenilor unde le sunt banii, ce se întâmplă cu ei, cum circulă acestia, cu alte cuvinte oamenii trebuie să-şi ştie banii în siguranţă. Acesta este, după părerea mea, principalul avantaj atunci când te administrează o firmă, ştii unde sunt banii tăi, ”  declara Serbanescu

Întrebat ce nereguli a întâmpinat în experienţa sa de antreprenor a unui business care se ocupă de managementul rezidenţial al asociaţiilor de proprietari, şeful Cresida Management aduce în discuţie o întâmplare gravă.

”Am  preluat o asociaţie de proprietari care fusese administrată de un vecin din bloc, care paradoxal şi acum locuieşte acolo şi care a administrat blocul timp de 18 ani. După un audit pe ultimii trei ani de administrare din cei 18 au găsit o lipsă de  140.000 de lei. Dovada că asociaţia a fost delapidată timp de 18 ani nu a schimbat situaţia, de fapt administratorul nu a răspuns nici acum în faţa justiţiei, fără plângere penală din partea administraţiei de locatari nu se întâmpla nimic”, declară CEO-ul Cresida.

La întrebarea cum dispar banii, Ottavio Șebanescu a explicat că totul porneşte de la această lipsă de transparenţă, de la lipsa de acurateţe în întocmirea registrelor, reţinerea banilor cash în casă.

 

”Toate acestea duc la pierderea contolului şi la dispariţia banilor. Au fost multe asociaţii de la care am preluat activitatea de la persoane fizice de unde au lipsit bani, mai mult sau mai puţin”, a precizat el.

Atât persoana fizică, cât şi firma specializată care administrează asociaţia de proprietari sunt controlate de acelaşi organism, primăria de sector, în cazul Bucureştiului.

”Se fac nişte controale, ei le numesc verificări,  şi le fac în general în urma unor reclamaţii venite de la proprietari din bloc. Și problema este că aceste birouri din cadrul primăriei de sector nu verifică financiar asociaţia de proprietari. Verifică doar îndeplinirea anumitor obligaţii legale, întocmirea anumitor registre, dacă le întocmeşte sau nu, nu verifică nimeni dacă le întocmeşte şi bine ca cifre. Deci verificările sunt, zic eu, un pic superficiale. Singura autoritate abilitate să verifice nu numai administratorii, asociaţiile de proprietari în general, pentru că asociaţiile de proprietari au organisme de conducere, comitet, preşedinte, teoretic şi legal ar trebui să aibă un cenzor şi au şi un administrator. Noi acum vorbim despre administrator, care poate fi persoană fizică sau juridică. Ar trebui controlaţi şi cei din comitetul executiv, preşedintele, ar trebui verificaţi şi cenzorii sau, mă rog, controalele ar trebui să cuprindă toate lucrurile astea. Nu prea se întâmplă în momentul ăsta”, precizează Ottavio Șerbănescu.

În Bucureşti sunt 22.000 de asociaţii de proprietari, dintre care sub 10% sunt administrate de firme în acest moment.

”E adevărat că pe cale naturală, pe măsură ce administratorul se retrage, este descoperit cu abateri, se îmbolnăveşte, sau îmbătrâneşte, aceştia înlocuiesc administratorul persoană fizică cu o firmă, nu cu o altă personă fizică”, spune Ottavio Șerbănescu.

În materie de management rezidenţial, la nivel internaţional, situaţia este diferită deoarece nu sunt atât de mulţi proprietari.

 

”Din statistici, România e ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. De la marea împroprietărire din anii 90, când apartamentele aflate în chirie la stat s-au vândut către chiriaşi, pe bani foarte puţini, toţi românii au devenit proprietari. În străinătate, de obicei, cineva deţine un bloc, nu există un proprietar separat al fiecărui apartament, nu trebuie să se organizeze în asociaţii de proprietari şi atunci discuţi doar cu un proprietar, e în acelaşi regim cum e la noi la mall-uri sau la spaţiile de birouri”, punctează specialistul.

El afirmă că valoarea unui apartament creşte dacă este îngrijit.

”În România, există o problemă de percepţie, noi nu realizăm cât de importantă este proprietatea comună, pentru că de fapt acesta este obiectul administrat de către administrator: conductele comune, holurile, ascensoarele, intrările în bloc, subsolul. Dacă intri într-un bloc care nu e zugrăvit, nu arde becul pe hol, nu vezi să bagi cheia în uşă când vrei să intri în casă, apartamentul ăla clar valorează mult mai puţin decât unul care are la intrare o uşă frumoasă, are un hol curat, miroase frumos, unde toate lămpile funcţionează, unde ascensorul e curat. Oamenii nu realizează cât de mult contează asta în economia lor proprie, în creşterea valorii propriului apartament”, mai spune Ottavio Șerbănescu.

Acesta a vorbit şi de tendinţele pe anul viitor în materie de management rezidenţial.

”În mod cert, acest domeniu va înregistra o creştere, pentru că aşa cum spuneam şi mai devreme, înlocuirea administratorilor persoane fizice se face în continuare cu firme. Întodeauna, când pleacă un administrator persoană fizică vine o firmă. Cresterea o prevăd şi în contextul apariţiei unei noi legi care reglementează activitatea asociaţiilor de proprietari care în loc să îmbunătăţească lucrurile, le înrăutăţeşte, în sensul că îngreunează activitatea administratorilor persoane fizice”, concluzionează el.

Pentru sfârşitul anului viitor, el îşi propune să administreze 200 de asociaţii de proprietari, de la 35 în prezent.

Legea nr.196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în iulie 2017, în Monitorul Oficial a intrat în vigoare pe 28 septembrie şi aduce modificari substantiale vechii legi.

Ottavio Șerbănescu spune că modificările vor îngreuna munca administratorilor.

 

Astfel, asociaţiile sunt obligate să prezinte proprietarilor fotocopii ale documentelor solicitate.

”Dacă un proprietar solicită toate documentele asociaţiei din ultimii zece ani, preşedintele trebuie să meargă la un centru de copiere, să facă fotocopii după 120 de dosare a câte 40-50 de pagini fiecare, pe banii solicitantului şi să i le pună la dispoziţie în termen de cinci zile. Altfel, e amendat cu o sumă cuprinsă între 2.500 şi 5.000 de lei”, spune Șerbănescu.

Este îngreunată totodată şi convocarea adunărilor generale. Este nevoie de tabel convocator obligatoriu, iar celor ce nu semnează tabelul convocator trebuie să li se trimită scrisori recomandate cu conţinut declarat şi confirmare de primire.

”Astfel, convocarea unei adunări generale este o cheltuială importantă pentru asociaţiile cu un număr mare de apartamente. În plus, dacă nu trimiţi scrisori, eşti amendat”, punctează el.

O altă prevedere care pare absurdă, spune el, este cea care impune un plafon de casă lunar de 1.000 de lei.

”Ce înseamnă un plafon lunar? Suma medie aflată în casă, dar din practica este ştiut că după încasările de seară, banii nu pot fi depuşi în bancă decât a doua zi şi atunci soldul casei la sfârşitul zilei este destul de mare fiindcă el cuprinde totalul încasărilor, adică mult mai mult de 1.000 de lei. Deci, se încalcă legea fără ca reprezentantii asociaţiei de locatari să poată avea o altă soluţie. Întrebarea care se pune este cine plăteşte această amendă? În acest context, mulţi preşedinţi sunt tentaţi să renunţe fiindcă au un număr nelimitat de atribuţii, pe care dacă nu le îndeplinesc devin contravenienţi şi sunt sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 2.500 la 5.000 de lei. Acelaşi lucru îl riscă şi cenzorii şi administratorii”, adaugă Șerbănescu.

În Bucureşti sunt peste 22.000 de asociaţii de proprietari, şi peste 130.000 pe teritoriul României.

 

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rămâne Hidroelectrica cea mai ieftină din piață? „Suntem nevoiți să ne adaptăm pieței”

Publicat

pe

Hidroelectrica, compania de stat către care au migrat foarte mulți români, după liberalizarea pieței de energie, ar putea să nu-și mai permită să mențină cele mai mici tarife din piață.

Compania de stat Hidroelectrica a avertizat că nu poate garanta că va continua să ofere, și după data de 1 iulie, energia cu cel mai mic preț din România, subliniind în schimb că, la fel ca alte companii, va urma să se adapteze „condițiilor de piață”.

„Nimeni nu poate oferi astfel de garanții, vom fi nevoiți și noi, ca restul actorilor din piața de energie, să ne adaptăm condițiilor de piață, piața de energie din România fiind una destul de complicată în ultimii ani din cauza inexistenței capacităților suficiente de producție energie electrică în bandă”, a răspuns Hidroelectrica.

Totuși, în comparație cu alți furnizori, „ne regăsim astfel în situația de a fi mai predictibili din perspectiva existenței cantităților de energie electrică disponibile pentru a fi furnizată clienților noștri”. Ca și până acum, Hidroelectrica va continua să se bazeze pe producția proprie, „doar o mai mică cantitate de energie furnizată provenind din achiziții din afara companiei”.

Potrivit estimărilor specialiștilor de la Hidroelectrica, noile capacități de producție despre care s-a anunțat că vor fi puse în funcțiune în România vor aduce o cantitate suplimentară de energie în piață, ceea ce va determina „o diminuare generală a prețurilor”. De asemenea, concurența între producători pe de o parte și între furnizori pe de altă parte, în paralel cu liberalizarea pieței de energie, „reprezintă un alt factor care în timp va conduce la diminuarea prețurilor”.

Citeste in continuare

Evenimente

Raport KPMG: Cel mai ridicat nivel de consum de țigări ilicite în UE din ultimii 10 ani

Publicat

pe

Consumul ilicit de țigări în România, medie anuală de 5,9% în 2024.

• Aproape una din 10 țigări consumate în Uniunea Europeană este de proveniență ilicită. Peste 38,9 de miliarde de țigări provenite din comerțul ilicit au fost consumate în cele 27 de state membre ale UE în 2024.

Imagine

• Franța rămâne cea mai mare piață ilicită din Europa, cu 18,7 miliarde de țigări consumate ilegal în 2024 și 37,6% din consumul total.

Imagine

• În Țările de Jos, volumul țigărilor ilicite a crescut drastic cu peste 1,1 miliarde, mai mult decât dublu față de anul anterior, și ajunge la 17,9% din consumul total. 

Imagine

• România a înregistrat o medie anuală a consumului ilicit de țigări de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru a anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. 

Imagine

Philip Morris International lansează un apel urgent pentru adoptarea politicilor eficiente în contracararea comerțului ilicit în Uniunea Europeană. În 2024, în regiune au fost consumate 38,9 miliarde de țigări ilicite — cel mai ridicat nivel din 2015 — 9,2% din consumul total de țigări. Piața neagră a generat pierderi de până la 14,9 miliarde de euro din venituri fiscale pentru guverne, într-un moment în care multe țări se confruntă cu presiuni economice puternice.

În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9% și se observă o ușoară creștere în ultimul trimestru al anului 2024, trend care se păstrează din păcate și în 2025. 

„Pentru prima dată, raportul KPMG include în analiză și categoria produselor din tutun încălzit – România este una dintre cele opt țări incluse în această analiză dedicată. Este o recunoaștere a unei realități de piață: aceste produse, dezvoltate pe baza științei, nu doar că oferă un profil de risc redus comparativ cu continuarea fumatului, dar sunt și considerabil mai dificil de contrafăcut. Faptul că ele nu atrag rețelele de producție ilicită este o dovadă concretă că direcția de transformare pe care am urmat-o ca industrie are un impact pozitiv și dincolo de sfera consumatorului individual. Vedem, însă, un fenomen nou: produse din tutun încălzit, legale, dar accizate mai puțin în state precum Bulgaria și Ungaria, încep să ajungă în România prin contrabandă, profitând de liberalizarea frontierelor venită odată cu intrarea în Schengen. Acesta este un semnal de alarmă. Fără un cadru fiscal stabil, care să protejeze eforturile deja făcute, riscăm să slăbim controlul pe care îl avem acum. Vom continua să lucrăm alături de autoritățile române pentru a menține acest echilibru.” – Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

În România, în 2024, s-au consumat 1,5 miliarde de țigări din comerțul ilicit, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 268 milioane de euro pentru statul român. 

„România are astăzi un calendar fiscal care funcționează: stabil, predictibil și recunoscut ca exemplu de bune practici în Europa. Dar e o construcție fragilă. Dacă preluăm modele dezechilibrate din Vest, riscăm să stricăm ce am clădit aici. Țările de Jos, Belgia, Franța au crescut taxele brusc și au deschis poarta pieței negre. Iar fabricile clandestine s-au mutat acolo, urmând banii. În România, pierderile din comerțul ilicit au ajuns la 268 de milioane de euro în 2024 – echivalentul a cel puțin 50 de kilometri de cale ferată modernizată. Nu vorbim doar de bani pierduți, ci de oportunități ratate. La Philip Morris România lucrăm îndeaproape cu autoritățile de control pentru consolidarea securității la frontiere, dar nicio strategie de combatere a ilicitului nu poate compensa efectele unor politici fiscale eronate. E nevoie de consecvență, nu de experimente. Când regulile sunt clare, piața funcționează. Și România poate rămâne un reper – dacă are curajul să se afirme, nu să copieze ceea ce nu funcționează.” – Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România
PMI consideră că problema comerțului ilicit este agravată de creșteri bruște și accentuate ale taxelor. Acestea favorizează rețelele infracționale care furnizează produse de calitate inferioară, falsuri, produse necontrolate și netaxate, la prețuri mai mici.

 Pentru a combate această amenințare în creștere, guvernele pot adopta reglementări bazate pe dovezi, cu o taxare echilibrată și previzibilă prin intermediul unor calendare fiscale. PMI susține continuarea colaborării dintre sectorul public și cel privat, precum și sprijin sporit pentru agențiile de aplicare a legii la nivel regional și național, întrucât organizațiile criminale implicate în comerțul cu țigări ilicite și-au consolidat prezența în țările din Europa de Vest, unde prețurile sunt mai ridicate.

„Comerțul ilicit cu tutun amenință economia europeană, sănătatea publică, securitatea și stabilitatea socială. în prezent, piețele cu taxe și prețuri ridicate, precum Franța și Țările de Jos, sunt afectate în mod special de bunuri importate ilegal și contrafăcute”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President External Affairs, PMI. „Impactul socio-economic masiv al acestui fenomen afectează negativ colectarea taxelor, crearea de locuri de muncă și activitatea companiilor legitime, motorul economiilor europene. Disponibilitatea țigărilor ieftine și necontrolate în economia subterană subminează, de asemenea, eforturile de reducere a fumatului și de atingere a unui viitor fără fum.”

Comerțul ilicit afectează întreaga Europă

În cele 38 de țări europene incluse în studiul KPMG (cele 27 de state membre UE, plus Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord), în 2024, au fost consumate 52,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 10% din consumul total. Pierderile din venituri fiscale sunt estimate la 19,4 miliarde de euro.

Raportul KPMG din 2024 arată că creșterea consumului de țigări ilicite a fost determinată în principal de Franța și Țările de Jos. Situația este deosebit de alarmantă în Franța, unde au fost consumate 18,7 miliarde de țigări ilicite în 2024, dintre care aproape 7,8 miliarde au fost contrafăcute. În Țările de Jos, volumul țigărilor ilicite a crescut drastic cu 1,1 miliarde—mai mult decât dublu față de anul anterior—ajungând la 17,9% din consumul total. Dacă aceste țigări ar fi fost achiziționate legal, Franța ar fi colectat suplimentar 9,4 miliarde de euro din taxe, iar Țările de Jos aproape 900 de milioane de euro. În Regatul Unit, volumul țigărilor ilicite a scăzut cu aproape 0,8 miliarde în 2024, deși ponderea acestora în consumul total a rămas stabilă. Regatul Unit rămâne a treia cea mai mare piață ilicită din Europa, cu 5,9 miliarde de țigări ilicite consumate anul trecut.

În schimb, țări precum Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia— dar și Ucraina, din afara UE— au înregistrat progrese semnificative în combaterea pieței ilicite a tutunului. Grecia, de exemplu, a avut o scădere de 6,2 puncte procentuale a consumului de țigări ilicite în 2024 și ajunge la 17,5%—cea mai mare reducere din ultimul deceniu. Ucraina a înregistrat cea mai mare scădere a consumului ilicit, cu un declin de 2,4 miliarde de țigări (29%), comparat cu o creștere de 1,1 miliarde (14%) în 2023.

În plus, 15,3 miliarde de țigări contrafăcute au fost consumate în UE, ceea ce reprezintă o creștere de 20,2% față de 2023. Așa-numitele „illicit whites”—țigări fabricate legal, dar introduse ilegal în alte țări unde nu sunt distribuite oficial—au ajuns la un volum de 8,2 miliarde.

„Regimurile fiscale previzibile și sprijinul solid pentru acțiunile autorităților locale s-au dovedit a fi o rețetă eficientă de politici: știm acum cum să contracarăm eficient entitățile criminale implicate în fabricarea, distribuția și vânzarea ilicită de produse de consum. Alte țări din regiune ar trebui să urmeze acest model pentru a controla această tendință periculoasă”, a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI. „Aceasta este direcția corectă dacă vrem cu adevărat să învingem comerțul ilicit cu tutun în Europa, care afectează economiile continentului, subminează competitivitatea și creșterea economică și deschide calea pentru alte activități infracționale. Cetățenii nu-și pot permite să fie privați de venituri esențiale pentru stat, într-un moment critic pentru Europa, venituri care ar trebui direcționate către domenii cheie precum apărarea, securitatea internă și programele sociale.”

Produse din tutun încălzit

Pentru prima dată, studiul KPMG a inclus în analiză și consumul ilicit de produse din tutun încălzit în anumite țări europene: Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania și Regatul Unit.

Studiul arată că, în 2024, consumul de contrabandă a fost de 0,4 miliarde de unități (consumabilele utilizate în dispozitivele de tutun încălzit), 0,9% din consumul total. Cele mai mari volume de contrabandă au fost înregistrate în Germania (0,15 miliarde de unități) și Polonia (0,08 miliarde), în timp ce Regatul Unit a avut cea mai mare pondere (7,8%). 

„Factorii de decizie trebuie să înțeleagă că repetarea erorilor politice ce au alimentat piața ilicită a țigărilor—taxarea excesivă și distorsionantă, măsurile extreme de control precum interdicțiile și aplicarea inadecvată a legii de-a lungul lanțului valoric—pot și vor duce la același dezastru pe care îl vedem astăzi în sectorul țigărilor, în țările care adoptă astfel de politici, și pe care începem să-l observăm în țările care interzic vânzarea legală a produselor fără fum”, a mai declarat Massimo Andolina.

Comerțul ilicit nu afectează doar persoanele care consumă aceste produse. El alimentează rețele infracționale lipsite de scrupule și are un impact deosebit asupra comunităților și populațiilor vulnerabile. De asemenea, privează guvernele de venituri esențiale necesare pentru finanțarea serviciilor publice, inclusiv securitate, apărare și asistență socială. Veniturile generate din acest comerț contribuie la alte infracțiuni grave, precum traficul de persoane, corupția și spălarea de bani.

Pentru PMI, eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun și nicotină reprezintă o prioritate de lungă durată. Compania implementează măsuri preventive și de protecție și colaborează cu sectorul public și privat pentru a sprijini eforturile de combatere a acestei probleme globale.

Pe măsură ce PMI avansează în angajamentul său de a construi un viitor fără fum—un viitor fără țigări, de departe cea mai nocivă formă de consum a nicotinei—compania își intensifică eforturile de securizare a lanțului de aprovizionare și a produselor comercializate, precum și de protejare a consumatorilor și a brandurilor sale împotriva contrabandiștilor și falsificatorilor. PMI colaborează strâns cu agenții de aplicare a legii și alte organizații din întreaga lume pentru a identifica și desființa activitățile ilegale, inclusiv contrafacerea și contrabanda.

Acesta este al 19-lea an consecutiv în care KPMG măsoară și raportează consumul de țigări ilicite în Europa.

Citeste in continuare

Evenimente

Agricultorii care așteaptă subvenția încă n-au primit banii. Statul nu a comunicat nici până acum cuantumul

Publicat

pe

Fermierii români care au mizat pe subvenția APIA pentru cultura de porumb siloz se află într-o stare de incertitudine maximă. 

Fermierii români care au mizat pe subvenția APIA pentru cultura de porumb siloz se află într-o stare de incertitudine maximă. Agenția nu a comunicat nici până acum cuantumul subvenției aferente schemei PD-26.

Subvenția APIA pentru porumbul siloz. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de încheierea oficială a campaniei de plăți pe 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu a comunicat nici până acum cuantumul subvenției aferente schemei PD-26 – Sprijin cuplat pentru venit – Porumb pentru siloz, iar autorizarea la plată nu a început.

Această situație fără precedent din partea APIA a pus pe jar întreaga comunitate agricolă

Această situație fără precedent a pus pe jar întreaga comunitate agricolă, mai ales că este vorba de o subvenție importantă, mult așteptată în contextul dificultăților financiare din sectorul vegetal. Întârzierea comunicării cuantumului și neînceperea procedurilor de plată vin pe fondul unui blocaj cauzat de depășirea estimărilor din Planul Național Strategic (PNS).

Mai exact, fermierii au declarat pentru anul 2024 o suprafață aproape dublă față de cele 20.000 de hectare prevăzute inițial în documentul strategic, ceea ce a pus presiune pe bugetul alocat de 4,6 milioane de euro, conform Agrointel.

Potrivit PNS, pentru perioada 2024–2027, la o suprafață planificată anual de 20.000 ha, se estima un cuantum indicativ de 230 euro/ha. Estimările pentru 2024 indicau un cuantum maxim posibil de 298,90 euro/ha, luând în calcul volatilitatea prețurilor inputurilor necesare aplicării tehnologiei pentru cultura de porumb siloz.

În același timp, era luată în considerare și varianta minimă de 195,22 euro/ha, în eventualitatea în care suprafețele cultivate ar fi crescut semnificativ, ceea ce s-a și întâmplat în realitate.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE