Ministerul de Finanţe a publicat în dezbatere proiectul privind bugetul României pentru 2019.

Potrivit unui document elaborat de Ministerul de Finanţe şi consultat de Capital, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE, în condiţiile tendinţei de relaxare a creşterii la nivel european, care va continua şi în următorii 2 ani (1,9% la nivelul zonei euro şi pe total UE28, estimată pentru anul 2019 conform prognozei de toamnă a UE).

„O asemenea  performanţă în condiţiile unui mediu macroeconomic european şi mondial marcat de creşterea gradului de incertitudine, tensiuni comerciale internaţionale şi creşterea preţurilor petrolului, efectele Brexitului, este un lucru pozitiv, ceea ce demonstrează că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată, cu o combinaţie optimală de politici fiscale şi bugetare care să potenţeze şi să menţină  creşterea economică”, arată documentul.

Planificarea bugetară pe anii 2019 -2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creşterii economice (noul cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, legislaţia în domeniul drepturilor cu caracter social, legislaţia în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, a celor cu asistenţa socială,  implementate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2018, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2019-2022.

Ca direcţii majore de acţiune sunt enumerate: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, menţinerea deficitului bugetar în limita de 3%  prevăzută de regulamentele europene, măsuri de limitare a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public.

La capitolul ,, Investiţii” alocarea bugetară  prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea  Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie,  apă – canalizare, reţea de energie electrică, şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinte, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor.

„Având în vedere că investiţiile constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă,  construcţia bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investiţiilor care stimulează creşterea”, spun autorii documentului.

Pe întreg orizontul de referinţă sumele alocate proiectelor de investiţii se majorează gradual, ajungând la aproximativ 3,9 % din PIB în anul 2022, şi respectă  regula de aur a finanţelor publice, respectiv nivelul investiţiilor este mai mare ca nivelul ţintei de deficit bugetar.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv  o ajustare de  0,39  puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul  2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

Autorităţile şi-au stabilit ca oboectiv şi evitarea risipei banului public,  prin măsuri de limitare a cheltuielilor prin continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special”.

„În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studenţilor, elevilor şi profesorilor”, arată proiectul.

În plus, în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.