Connect with us

Stiri economice

Specializarea universitară care ”nu produce șomeri”: arhitectura navală. Cum merge un startup în domeniu. Video, Audio, Foto Galerie – Idei si antreprenori, Colecție Video

Publicat

pe

Trei antreprenori din Galați, absolvenți de arhitectură navală, au mizat pe specializarea din facultate pentru începerea unei afaceri, un startup de tehnologie, care se dezvoltă de la an la an. Una dintre firmele lor, aflată în al treilea an de activitate, a încheiat 2018 cu aproape 650.000 de euro cifră de afaceri și s-a mărit de la 3 la aproape 50 de angajați. Am discutat în studioul StartupCafe.ro despre cariera de arhitect naval, o specializare care se caută, pe bani frumoși, peste tot în lume și începe să fie bine plătită și în Romania.

În 2014, Liviu Gălățanu, încerca marea cu degetul: aflat în Marea Britanie, tânărul inginer deschidea la Londra primul birou de consultanță, după câțiva ani de lucru la o companie specializată.

N-a mers prea bine din prima, dar Liviu s-a reorientat repede; nu în Anglia ci acasă, la Galați. Și-a găsit un asociat de vârsta lui, Alin Pohilcă, și au decis să pornească o afacere de consultanță în domeniul arhitecturii navale chiar în orașul unde făcuseră facultatea. Ulterior avea să li se alăture în firmă un alt inginer navalist, Liviu Moise.

Cofondatorii au dat drumul la firmă în 2016, cu primii 3 angajați, după cum spune Alin. Au încheiat primul an financiar complet, 2017, cu afaceri de peste 300.000 de euro și primul birou închiriat devenise deja prea mic pentru numărul de angajați.

Al treilea an de funcționare le-a adus dublarea cifrei de afaceri; au fost nevoiți să mai angajeze oameni și să deschidă un al doilea birou, în București. S-au reîntors la facultate ca să-i învețe și pe alții și să caute noi colegi pe care vor să-i convingă că în domeniul lor ”nu există șomeri”.  

Am discutat în studioul StartupCafe.ro cu Alin Pohilcă și Radu Procop, omul de marketing din firmă despre afacere și despre specializarea universitară de arhitect naval.

Vezi în versiunea video a interviului și ascultă în varianta extinsă audio, la Podcastul Antreprenorilor:

  • Cum au început antreprenorii afacerea
  • Ce se caută și ce contează în domeniul arhitecturii navale
  • De ce au deschis al doilea birou în București
  • Cum și de unde recrutează angajații
  • Salariul mediu în domeniul arhitecturii navale
  • De ce e ”cool” cariera de arhitect naval
  • Ce strategie de dezvoltare au antreprenorii pentru următorii ani
Thumbnail
Fondatorii Glo Marine

StartupCafe.ro: Cum ați pornit afacerea?

Alin Pohilcă: Noi am început în UK și am avut o inițiativă în industria oil&gas acolo, în plin crash, în 2015-2016, când barilul de petrol s-a dus undeva sub 30 de dolari..

StartupCafe.ro: Și voi v-ați apucat atunci să faceți afaceri..

Alin Pohilcă: Povestea e puțin mai lungă. Un asociat, Liviu Gălățanu, a început în 2014, treburile nu au mers cu prima lui inițiativă, după care ne-am raliat și noi, eu și Liviu Moise. Și, pe fondul crizei din oil&gas, unde nu prea reușeam să mișcăm lucrurile în UK, am văzut o oportunitate pe industria de maritime care, în Romania, la ora respectivă, începea să fie pe boom, în special pe nave de croazieră, ceea ce se întâmplă și acum; în prezent, navele de croazieră sunt în boom.

StartupCafe.ro: Asta se construiește în șantierele navale din Romania? Nave de croazieră?     

Alin Pohilcă: Da, asta se construiește în șantierul naval din Tulcea, preponderent, nave de croazieră pentru grupul Vard – Fincantieri, pentru Hapag Lloyd, pentru firme foarte mari care și-au schimbat sau sunt în plin proces de schimbare a flotei lor de nave de croazieră. Și sunt deja, în număr considerabil, construite la Tulcea. Și asta lucrăm noi…cu asta am început și încă lucrăm.

StartupCafe.ro: Hai să vorbim un pic despre startul antreprenorial. Ce înseamnă să te pui la un loc cu alți ingineri și să faci un business care se adresează unor întreprinderi mari, unor clienți de cu totul altă natură, nu sunt clienți obișnuiți..?

Alin Pohilcă: Da, din păcate, sau din fericire…e un business destul de complicat. Sunt foarte multe aspecte pe care noi, inițial, nu le-am considerat dar le-am învățat pe parcurs. 

În principiu, contează cât de mult vrei să faci ceva pe cont propriu și cât de inconștient ești în prima fază iar în a doua fază, cât de repede te trezești din inconștiență. Trebuie să te miști repede, să-ți dai seama ce trebuie schimbat..E ca mersul pe bilă. 

Radu Procop: Să-ți ții echilibrul, permanent..

”Încrederea contează foarte mult”

Thumbnail

StartupCafe.ro:  Explicați-mi următoarea imagine: vin niște tineri, se duc și deschid ușile la niște fabrici, șantiere, unde sunt oameni mai în vârstă, poate, care vin cu experiența anilor 1990 – 2000…Vin 3-4 tineri și spun: ”Uite, pot să fac și eu o navă!” Cum îi convingeți? Cum se deschid ușile astea?

Alin Pohilcă: Destul de greu! E o industrie în care încrederea contează foarte mult, toată lumea își analizează riscurile, adică nu dai o navă pe mâna oricui, pentru că se pot întâmpla foarte multe lucruri rele, dacă nu e atenție, profesionalism. 

Noi am beneficiat de două mari avantaje aici: experiența noastră în firme foarte mari din vestul Europei și relația pe care am avut-o, de-a lungul anilor, cu Facultatea de Arhitectură Navală. Cam astea au fost cele două rampe de lansare.

Industria e destul de mică, oamenii se cunosc – cel puțin cei la nivel decizional, dar nu numai -, inclusiv inginerii se cunosc, între ei, destul de bine. Dacă îți construiești un pedigree, cel puțin în primii 5-10 ani de zile, toată lumea știe că ești un inginer bun. Aia e cartea ta de vizită.

Pe partea de business, trebuie să inspiri încredere; cred că asta e cel mai important. În momentul în care te așezi la masă cu persoane de decizie din firme care îți oferă contracte, trebuie să fii sigur pe tine și trebuie să știi ce faci.

StartupCafe.ro: Câte zerouri a avut cel mai mare contract pe care ați lucrat voi? Sau produsul final, ca să vedem câtă responsabilitate a stat pe umerii voștri..

Alin Pohilcă: Nu știu….câteva zeci de millioane de euro, poate mai bine…O navă de croazieră e foarte scumpă; nu știu să zic un buget complet cu tot cu construcție, armare, echipare cu toate echipamentele, instalațiile…E o industrie în care se învârt foarte, foarte mulți bani și de aceea riscurile sunt mari iar încrederea trebuie să fie pe măsură. Manevrezi niște variabile care pot fi scary, pe alocuri!

Thumbnail
Nava lucrata cu Vard Tulcea, plecand din portul Tulcea spre Norvegia

StartupCafe.ro: Voi v-ați nimerit doar în momentul potrivit? M-am uitat pe datele voastre financiare: dacă o tot țineți așa, aveți ritm de creștere de startup de tehnologie în toată regula adică, dublarea cifrei de afaceri, profit aproape 50% creștere față de anul trecut, de fapt cam asta se întâmpla în ultimii trei ani.

Radu Procop: S-a întâmplat pe fondul unei situații de îmbătrânire a unei industrii, de nevoie de aer și suflu nou. Noi suntem una dintre, cred, foarte puținele firme care au deschis un business de genul acesta, în ultimii 10 ani, în Romania. A fost și un factor de surpriză..

Întrebai mai devreme de zerouri; primul contract pe care l-am primit noi n-a avut foarte multe zerouri, tocmai pentru că a fost un contract test. Dar al doilea, deja, a fost mult mai mare decât primul pentru că am demonstrat că s-a putut, am fost validați și, mai departe, a mers mai simplu.

StartupCafe.ro: Ați pornit trei asociați. Câți sunteți acum în firmă?

Alin Pohilcă: Creșterea e exponențială; am început noi trei, am avut trei angajați, undeva, în noiembrie 2016, la momentul actual suntem peste 45.

StartupCafe.ro: Care e media de vârstă, în firmă?

Alin Pohilcă: Media, cred că e, undeva, la 32 de ani.

StartupCafe.ro: De unde vă luați oamenii?

Alin Pohilcă: Am început cu trei tineri, practic, primul proiect. Trei ingineri, primii noștri angajați. După care, lucrurile s-au întâmplat, cumva, organic. Pe măsura contractelor noi.

Radu Procop: Referitor la asta, amuzant e că cei trei proprietari din firmă erau la început ”voluntari”. Erau trei angajați și trei voluntari, în firmă.

”Partea care ne lipsește: conexiunea cu industria”

Concurs de proiecte, cu studenți

StartupCafe.ro: Nu e o specialitate pe care s-o găsești peste tot în țară. Facultatea de la Galați e singura cu tradiție de câteva decenii…

Alin Pohilcă: Da, anul acesta a făcut 60 de ani…    

StartupCafe.ro: Vă duceți și îi luați de pe băncile facultății, pe cei de care aveți nevoie?

Alin Pohilcă: Da, asta e o variantă; noi, recent, am început să ne implicăm din ce în ce mai mult în activitatea Facultății de Arhitectură Navală, facem parte cumva și din curricula facultății pentru că ne-am înscris la doctorat, toți trei și (…) susținem laboratoarele profesorilor și încercăm să împărtășim din cunoștințe. 

StartupCafe.ro: Și să-i ochiți pe viitorii candidați…

Radu Procop: Și ei ne ochesc pe noi, și noi pe ei…Se întâmplă, mai degrabă, o situație în care ne potrivim cu niște oameni care ne plac – și ei ne plac pe noi, și noi îi placem pe ei – decât să mergem și să-i alegem de pe băncile facultății.

Alin Pohilcă: Nu a fost, neaparat, o strategie de angajare. A fost mai mult o strategie de dezvoltare a tinerilor pentru că noi nu am avut – când am fost eu student – oportunitatea să lucrez, atât de apropiat, cu cineva din industrie. Profesorii erau foarte buni dar legătura cu industria lipsea. 

StartupCafe.ro: Când ai terminat facultatea?

Alin Pohilcă: În 2010. Dar, atunci, dacă reușeai să intri într-una din firmele de proiectare din Galați, din timpul facultății, era ceva. Aici intervine partea care ne lipsește: conexiunea cu industria. Sperăm ca, în viitor, să se implice mai multe firme.

StartupCafe.ro: Cum vă privesc studenții? Înțeleg că încercați să îi angrenați și altfel decât la ore…

Alin Pohilcă: Am lansat un concurs, recent, se cheamă ShipDX, cu premii. Concursul a fost lansat anul trecut, a fost o idee preluată de la master-ul pe care l-am făcut în UK, unde am avut concursul integrat în curricula anului. Aveai trei luni să faci design de navă și am zis să facem și noi chestia asta la facultate pentru că e foarte interesant, e hands-on.

Am început singuri anul trecut, am dat o temă, ideea e să îi facem să lucreze în echipă, să facă ceva extra față de facultate, unde te duci la un curs, ”gata mi-am făcut treaba, am stat două ore la curs, sunt student bun!”. Nu, [ideea este] să faci ceva în plus, ceva diferit…

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN

Publicat

pe

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.

O numire de avarie

 

Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.

 

CSA Steaua, un colos cu picioare de lut

 

De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:

 

•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.

•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.

•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.

 

Moșteanu, ministrul promisiunilor goale

 

Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.

 

În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.

 

Șase luni pentru ce?

 

Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.

 

Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic

 

CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.

 

Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.

 

Verdict: încă un episod de faliment administrativ

 

Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.

 

CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.

Citeste in continuare

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE