Connect with us

Stiri economice

​Corporate Report: Noile modele SUV impulsionează profiturile lui BMW; Adidas își va testa produsele în spațiul cosmic; Lufthansa anulează 1.300 de zboruri din cauza grevei echipajelor – Finante & Banci

Publicat

pe

BMW compensează prin creativitate cheltuielile tot mai mari cu noile tehnologii ● Au fost „șutate” primele mingi de fotbal în cosmos ● După greva echipajelor va urma înfometarea pasagerilor

Noile modele SUV impulsionează profiturile lui BMW. Producătorul german a raportat miercuri că profitul net a crescut în trimestrul al treilea față de anul precedent cu 11,5%, la 1,55 miliarde euro, mulțumită liniei întinerite de modele și a absenței problemelor de piață de anul trecut ale automobilelor diesel. Veniturile au crescut cu 7,9% la 26,67 miliarde euro și compania își menține ținta de profit pentru anul curent. Un indicator-cheie pentru rentabilitate, urmărit de investitori, marja operațională, a crescut la 6,6% de la 4,4%, dar este încă sub obiectivul pe termen lung de 8-10%.

Compania din München a citat creșterile puternice la vânzările de modele X3 și X4 din primele nouă luni. Profitul a crescut în ciuda cheltuielilor mai mari pentru tehnologiile noi ca mașinile electrice, o provocare esențială în transformările care au loc în industria auto. Producătorii sunt presați să dezvolte mașini cu emisii zero pentru a corespunde cerințelor standardelor din Uniunea Europeană și China. Compania spune că se așteaptă la dublarea cererii pentru mașini electrice în 2021 față de 2019 și la o creștere cu 30% pe an până în 2025.

Vânzările lui BMW au fost afectate în trimestrul al treilea din 2018 în contextul perturbării piețelor din pricina eșecului altor producători de a produce mașini diesel certificate în conformitate cu noile reguli privind emisiile. Compania și-a menținut numărul de muncitori la 135.524, la nivelul anului trecut, și afirmă că-l va păstra și în acest an, deși continuă să recruteze muncitori calificați și specialiști IT pentru a lucra la digitalizare, autonomie și vehicule electrice. (The Associated Press)

Adidas își va testa produsele în spațiul cosmic. Compania țintește spre stele pentru a împinge tot mai sus limitele inovației. Adidas lansează un parteneriat multianual cu US National Laboratory de pe Stația Spațială Internațională (ISS). „Am creat parteneriatul pe baza concentrării pe inovare Open Source împărtășite de Adidas și ISS US National Laboratory”, a spus James Carnes, vicepreședinte pentru strategie globală a brandului la Adidas: „Primele discuții au condus la ideea maximizării caracteristicilor unice ale laboratorului de pe ISS, cum este microgravitația, pentru cercetări în domeniul performței umane pentru atleți”.

Prima fază a parteneriatului va urmări inovarea produselor prin testarea lor în microgravitație. Microgravitația este starea în care oamenii sau obiectele par a nu avea greutate, conform NASA. Adidas a livrat mingi de fotbal cu o misiune de aprovizionare în acest an pentru a derula experimente în încercarea de a extinde înțelegerea caracteristicilor zborului în afara Pământului. În absența gravitației și a rezistenței aerului care să afecteze rotația mingii pe traiectorie, cercetătorii se pot concentra pe testarea altor variabile. Adidas poate utiliza rezultatele testelor la proiectarea suprafeței, texturii și materialelor viitoarelor mingi.

Adidas va fi și prima companie care va testa în spațiu îmbunătățiri ale încălțămintei. Compania își va testa tehnologia Boost, care este spuma cu care sunt căptușiți unii din pantofii cei mai populari și confortabili, fără influența gravitației. Testele sunt programate să înceapă anul viitor și astronauții vor experimenta dacă este posibilă producerea de talonete cu porțiuni din particule de mărimi diferite, despre care Adidas spune că ar îmbunătăți teoretic performanțele și confortul.

Alte planuri vizează performanța umană prin regimul de antrenament prevăzut pentru cosmonauți, mișcările corpului și dezvoltarea sau atrofierea mușchilor în imponderabilitate. Adidas speră să utilizeze aceste informații pentru a-i ajuta pe atleți să se pregătească, evolueze și să se recupereeze mai bine. (CNN)

Lufthansa anulează 1.300 de zboruri din cauzagrevei echipajelor de cabină. Astăzi și mâine vor fi afectați 180.000 de pasageri a anunțat compania, după ce un tribunal german a dat undă verde grevei, respingând acțiunea transportatorului de anulare a protestului inițiat de sindicatul UFO. În cadrul unei dispute legate de salarii și pensii, UFO se luptă în tribunal cu compania de luni de zile. (Reuters)
Iar Lufthansa va reduce serviciile de alimentație pentru clasa economică și economică premium din 28 noiembrie 2019 după cum urmează:
– Pe cursele lungi, compania va oferi doar o mică gustare vegetariană rece înainte de aterizare
– În prezent, pe zborurile de peste 10 ore, Lufthansa oferă o mică porție caldă în două opțiuni
– În prezent, pe cursele sub 10 ore, Lufthansa oferă cutii cu gustări calde
– Singura schimbare pozitivă este că pasagerii vor primi o sticlă cu apă de jumătate de litru
Este o direcție tristă în care evoluează Lufthansa, dar nu este surprinzătoare. Lipsa de diferențiere dintre clasa economică și economică premium este dezamăgitoare, având în vedere marea diferență de preț care ar trebui să ofere un serviciu mai bun (onemileatatime.com)

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE