The Financial Times: UE trebuie să ajute regiunile cel mai greu lovite de costul „înverzirii”, avertizează șeful BEI ● La Libre Belgique: „Şi-a luat riscul de impopularitate şi îşi asumă” acest lucru: afirmaţiile lui Macron au şocat NATO ● La Repubblica: UE, undă verde pentru Legea Bugetară, dar avertizează Italia: „Riscă să nu respecte Pactul de Stabilitate”.

Sprijinul financiar e vital pentru țările care se bazează pe combustibil, afirmă Werner Hoyer.

Europa trebuie să-și mărească sprijinul pentru regiunile lovite puternic de costurile „înverzirii” [tranziția la tehnologii nepoluante – n.trad.], a avertizat șeful băncii de investiții a UE, în contextul în care blocul se pregătește pentru o bătălie pe fondurile destinate obiectivelor sale pentru combaterea schimbării climei.

Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), a declarat pentru FT că este „de înțeles” că Polonia, Ungaria și România au votat săptămâna trecută contra unei decizii istorice de eliminare graduală până în 2021 a creditării combustibililor fosili de către BEI, afirmând că ele vor fi lovite cel mai puternic de măsură.

BEI – cea mai mare bancă multilaterală din lume – și UE vor trebui să asigure sprijin țărilor și regiunilor care sunt dependente masiv de industria cărbunelui, a declarat el într-un interviu.

„Ce le putem noi oferi statelor membre pentru a susține creșterea și locurile de muncă în aceste regiuni, cele mai afectate regiuni – aceasta este problema cu care ne confruntăm”, a afirmat dl Hoyer.

UE urmărește să devină până în 2050 prima mare economie a lumii neutră [din perspectiva impactului] climatic. Comisia Europeană a estimat la 300 de miliarde de euro necesarul de finanțare pentru tranziția economică în vederea atingerii țintei, cel mai mult urmând a fi cheltuit pe țările din Europa Centrală și de Est, care poluează mai mult.

Pe lângă faptul că au respins sistarea investițiilor BEI în combustibili fosili, Polonia, Ungaria și Cehia nici nu au semnat încă adeziunea la obiectivul pentru 2050, invocând temeri privind costul tranziției.

Ele și-au amânat decizia până luna viitoare, când noua președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, își va prezenta promisul „Green New Deal” [„Nou Acord Verde”], care va include și un „Just Transition Fund” [„Fond Echitabil de Tranziție”] care va ajuta regiunile ce vor suporta cele mai mari costuri economice.

Cărbunele reprezintă aproape un sfert din producția de energie a UE, conform Comisiei. Rămâne o industrie importantă în peste 40 de regiuni și asigură 240.000 de locuri de muncă în mine și termocentrale.

Țările afectate, între care Polonia, au cerut fonduri substanțiale de la UE pentru finanțarea tranziției, fapt ce prevestește o confruntare cu statele membre care vor să limiteze următorul buget pe termen lung al UE. Așa-numitul grup „cei cinci frugali” (Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Finlanda) vrea să limiteze următorul buget la 1% din PIB-ul UE, ceea ce ar contracta ajutorul pentru tranziția verde.

Dl Hoyer a declarat că BEI va oferi ajutor economic țărilor poluante chiar și după oprirea finanțării combustibililor fosili: „Cu siguranță nu ne vom reduce creditarea pentru aceste țări doar pentru că după 2021 nu vom mai finanța proiecte cu combustibili fosili. Probabil va fi valabil contrariul.”
În vreme ce BEI promite să-și mărească împrumuturile către statele membre mai sărace, ea se află totodată sub presiune pentru a adopta controale mai exigente, astfel încât să împiedice finanțarea unor proiecte având legături cu corupția.

Într-un raport publicat săptămâna aceasta, Counter Balance, o coaliție de ONG-uri care monitorizează băncile de investiții publice, a conchis că BEI „nu [se ridică] la înălțimea sarcinii de a combate frauda și corupția”.

Conform raportului, BEI a continuat să acorde fonduri unor proiecte de construcție de autostrăzi în regiunea Veneției care au fost implicate în anchete de corupție. Raportul a evidențiat viaductul Passante di Mestre și schema Mose din 2003 – ambele fiind proiecte în legătură cu care politicieni locali și funcționari publici au fost găsiți vinovați de corupție, fiind implicați în rețele mai ample de infracționalitate din regiunea Veneto.

Dl Hoyer a declarat că BEI are o abordare de tip „toleranță zero” pentru riscurile de infracționalitate și că banca a operat numai în state membre care au „un cadru solid pentru statul de drept”.
El a precizat însă: „Problema este că în prea multe cazuri avem acuzații și procese în curs, dar probe insuficiente pentru a lua o decizie, care poate afecta un contract sau un partener contractant”. (RADOR)

Cu două săptămâni înainte de summitul de la Londra, Franţa va prezenta miercuri aliaţilor cererile sale de modificare a procesului de decizie în cadrul NATO, considerat de Emmanuel Macron în stare de „moarte cerebrală” din cauza dezangajării Statelor Unite.

Acest diagnostic brutal al şefului statului francez şi critica conducerii americane au şocat la NATO.

„Nu suntem deloc de acord cu evaluarea pe care o face preşedintele Macron privind NATO”, a declarat ambasadoarea Statelor Unite, Kay Bailey Hutchison. Reacţiile obţinute de AFP de la alte delegaţii sunt de asemenea negative.

„Preşedintele Macron are lucruri dificile de spus pe fond (…). El şi-a luat riscul să fie impopular şi îşi asumă această responsabilitate”, se explică la Paris.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, trebuie să dea Alianţei explicaţii şi să formuleze cereri şi propuneri miercuri, în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles, au arătat surse diplomatice.

Două sesiuni de lucru sunt programate după sosirea secretarului de stat american, Mike Pompeo.

Prima va începe la ora 16:00 (15:00 GMT) şi va fi consacrată pregătirii summitului de la Londra din 4 decembrie.

A doua va fi o cină de lucru la ora 19:00 (18:00 GMT). Ea va permite să se discute despre chestiunile strategice, în special despre spaţiu, nou teren de operaţiuni de apărare pentru Alianţă, ai cărei membri au aproape 1.000 de sateliţi pe orbită, şi despre poziţionarea NATO faţă de creşterea puterii Chinei, „al doilea buget militar din lume şi foarte prezentă în ciber-spaţiu”, a explicat secretarul general, Jens Stoltenberg.

S-a precizat că nu va fi publicată nicio declaraţie după această întâlnire.
Franţa îşi va reafirma ataşamentul faţă de NATO. „Alianţa este indispensabilă, dar nu va exista o NATO puternică fără o apărare europeană puternică”, repetă oficialii francezi.

Crispare

Crisparea aliaţilor nu este o surpriză. „Nu încercăm să câştigăm un concurs de popularitate, dar vrem să fim ascultaţi şi înţeleşi”, se explică la Paris.

Unele ţări din UE au o poziţionare foarte diferită potrivit locului unde se exprimă. „La NATO, reflexul care domină este să-i păstrăm pe americani legaţi de Europa cu orice preţ. Membrii Uniunii Europene adoptă limbajul american care consideră Rusia şi China adversari. Aceleaşi ţări, când sunt în instituţii ale UE, consideră Rusia şi China parteneri şi rivali comerciali”, ironizează un diplomat.

Majoritatea aliaţilor se tem de reacţiile Londrei şi ale lui Donald Trump, confruntat cu o procedură de destituire. La ultimul summit NATO, preşedintele american o umilise pe Angela Merkel, acuzată că nu contribuie suficient la efortul de apărare şi că participa la reînarmarea Rusiei prin cumpărarea de gaz.

Întâlnirea de la Londra va fi dominată în mare măsură de „împărţirea poverii” şi Germania nu mai vrea să fie denunţată ca un elev slab. Bugetul ei pentru apărare a crescut şi ar urma să crească la 50,3 miliarde de euro în 2020, adică 1,42% din PIB, încă departe de cei 2% ceruţi de Donald Trump. „Noile cifre privind contribuţiile aliaţilor vor fi publicate înaintea summitului”, a anunţat Jens Stoltenberg.

Franţa spune că nu se teme de încercare. Emmanuel Macron şi Donald Trump „au avut o discuţie bună” după luarea de poziţie a şefului statului, se dau asigurări la Paris.

„Suntem un aliat angajat pe teren care şi asumă responsabilităţile. Franţa va atinge obiectivul de 2% pentru cheltuieli militare, depăşeşte deja cererile pentru capacităţi, are 30.000 de militari desfăşuraţi, dintre care unii în operaţiuni grele şi riscante. Nu avem de primit lecţii de solidaritate”, a avertizat unul din reprezentanţii ei. (RADOR)

Clopoţel de alarmă pentru conturile publice italiene. Comisia Europeană a dat undă verde pentru Legea Bugetară, însă cu unele avertismente, având în vedere că potrivit Bruxelles, măsura „impune riscuri privind nerespectarea Pactului de Stabilitate”, adică ar putea duce „la o deviere semnificativă a drumului spre respectarea obiectivului pe termen mediu”.

Mai mult, Bruxelles susţine că persistă riscul „nerespectării standardului de reducere a datoriei”. Vicepreședintele Comisiei Valdis Dombrovskis a arătat cu degetul spre țări precum Belgia, Spania, Franța și Italia, care au spus că „se așteaptă să nu se conformeze regulii datoriei” și „nu au utilizat suficient condițiile economice favorabile pentru a-și pune în ordine conturile publice. În 2020, acestea planifică fie nicio ajustarea semnificativă, fie chiar o expansiune. Acest lucru este îngrijorător, deoarece datoriile foarte mari limitează capacitatea de a reacționa la șocurile economice și la presiunile pieței.

Pe aceeași temă, Bloomberg scrie că forul executiv al UE a declarat că Italia şi Franţa riscă să încalce reglementările UE pe tema cheltuielilor, avertizând totodată că numai ţările cu un buget sănătos ar trebui să promoveze politici expansioniste.
După o serie de evaluări, Comisia Europeană a declarat că, în opt ţări, planul de cheltuieli pentru anul 2020 „riscă să încalce reglementările”. În afara Franţei şi Italiei, au mai fost citate Belgia, Spania, Portugalia, Slovacia şi Finlanda.
Comisia a mai spus că planurile bugetare ale ţărilor respective „ar duce la o deviere de la căile de ajustare în vederea atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu”.

Raportul a cerut totodată statelor membre cu un oarecare spaţiu fiscal să investească în pofida unor crescânde riscuri economice. Raportul subliniază că, într-o oarecare măsură, Germania şi Olanda fac acest lucru, deşi, potrivit raportului, ele ar trebui să facă mai mult.
Dar este clar că ţările cu mari datorii trebuie să facă exact opusul şi să profite de dobânzile scăzute ca să-şi reducă din datorii. Avertismentul a vizat Italia, Franţa şi Spania. În pofida situaţiei periculoase din Italia, acum se estimează că deficitul său structural ar putea creşte, astfel încât, anul acesta şi în anul următor, ţara să rateze o reducere a datoriilor. Potrivit problemei specificate de Comisia Europeană, „în anul 2020, unele ţări din zona euro nu au în vedere nici un plan consistent de redresare sau de relansare fiscală”.

Avertismentul cu privire la Franţa survine după ce Emmanuel Macron a sporit cheltuielile şi a redus taxele ca urmare a protestelor Vestelor Galbene cu care s-a confruntat ţara. În acelaşi timp însă, în privinţa Italiei, verdictul din acest an marchează totuşi o îmbunătăţire comparativ cu situaţia tensionată de anul trecut care era cât pe ce să ducă la adoptarea unor măsuri disciplinare împotriva guvernului de la Roma.
În evaluarea sa, Comisia Europeană a declarat că planurile bugetare pentru 2020 ale altor 11 state membre respectă sau respectă în general reglementările în vigoare.

Potrivit reglementărilor UE, nicio ţară nu poate avea un deficit bugetar care să reprezinte mai mult de 3% din PIB sau datorii mai mari de 60% din buget, iar guvernelor li se cere să-şi stabilească nişte obiective care se îndreaptă în această direcţie.
Deşi deficitul Italiei se înscrie în limita de 3%, Comisia a cerut diferenţe mai mici pentru a mai micşora din datorii, nişte datorii care au atins aproape dublul limitei. Franţa, Belgia şi Spania se numără printre numeroasele state membre care, în ultimii ani, au primit avertismente sau au fost criticate, deşi proiectele lor de buget nu au fost niciodată respinse oficial şi nici nu au primit sancţiuni financiare. (RADOR)