Situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, centrala nucleară de la Paks a fost construită în anii ’80 de sovietici şi furnizează aproape 40% din necesarul de electricitate al Ungariei. În luna decembrie 2014, Rusia şi Ungaria au semnat contractul pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi.
Acest contract, acordat fără licitaţie grupului rus Rosatom, o companie controlată de Guvernul rus, este citat ca un exemplu al legăturilor strânse între premierul ungar, Viktor Orban, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Cu toate acestea, Rosatom are dificultăţi în a îndeplini normele de securitate ale UE şi ale Ungariei, ceea ce a întârziat proiectul privind extinderea centralei de la Paks cu câţiva ani, iar acum Guvernele Rusiei şi Ungariei vor să accelereze acest proiect.
Conform noilor reguli propuse de Budapesta, şi care sunt analizate în prezent de UE, solicitările pentru obţinerea autorizaţiei privind construcţia turnului de răcire al reactorului şi a izolaţiei turnului ar putea fi analizate înainte ca întregul proiect să primească undă verde, o diferenţă faţă de precedentul protocol, conform căruia autorizaţiile parţiale puteau fi luate în considerare numai după acordarea autorizaţiei de construcţie pentru întregul proiect.
Secretarul de stat în Ministerul Tehnologiei, Peter Kaderjak, a confirmat pentru Reuters că Guvernul de la Budapesta lucrează cu Comisia Europeană pentru a revizui normele referitoare la construcţia de centrale nucleare. Kaderjak a catalogat extinderea centralei de nucleare de la Paks drept piatra de temelie a strategiei Ungariei în domeniul energiei şi mediului. „Căutăm modalităţi prin care să reducem durata de execuţie a proiectului la cel mai scurt timp posibil, respectând în totalitate securitatea nucleară. Aşa se explică această amendare a legislaţiei”, a spus Kaderjak.
Cu toate acestea, sursele care au vorbit cu Reuters sub protecţia anonimatului au subliniat că modificarea prezintă unele riscuri şi fac întregul proiect mult mai dificil de abandonat sau revizuit deoarece va fi vorba de o structură din beton. Însă această modificare ar putea ajuta Guvernul ungar în negocierile sale cu Moscova vizând revizuirea actualului pachet privind construcţia şi finanţarea noilor reactoare.
În virtutea acordului semnat în 2014 între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%.
Partea ungară ar vrea să prelungească data la care va începe rambursarea creditului, care conform calendarului actual ar începe în 2026, însă această dată a fost stabilită atunci când a fost conceput proiectul. Pe de altă parte, Rusia vrea să evite să ajungă în situaţia în care trebuie să plătească penalităţi, prin amânarea, pentru 2029, a termenului limită până la care noile reactoare trebuie să fie finalizate, precum şi prin relaxarea reglementărilor de către Ungaria.
O sursă europeană a confirmat pentru Reuters că Executivul comunitar analizează propunerile Ungariei în contextul ultimei directive europene privind securitatea nucleară, adăugând că are la dispoziţie trei luni pentru a face recomandări, un termen limită pe care nu l-a depăşit încă.
„În acest context, autorităţile ungare au făcut mai multe astfel de notificări către Comisie în ultimii ani. Ultima din aceste notificări a fot primită în acest an şi este analizată în prezent”, a informat sursa citată de Reuters.
Turnul de răcire al reactorului este o structură cu o lungime şi o lăţime de câteva sute de metri acoperită cu un strat de beton cu o grosime de peste un metru. Numai pentru construcţia acestei structuri este nevoie de mai mult de un an. Modificările avute în vedere sunt destinate să economisească timp astfel încât lucrările să poată începe mai devreme. Însă experţii avertizează că turnul de răcire şi peretele de acoperire pot costa sute de milioane de euro iar accelerarea lucrărilor prezintă unele riscuri: dacă Autoritatea pentru Energia Atomică din Ungaria (HAEA) găseşte unele greşeli de design ar putea solicita unele modificări care să intre în conflict cu betonul care a fost deja turnat, ceea ce ar putea provoca întârzieri şi noi costuri.
