Printre cele 57 de acte normative adoptate, marți, după miezul nopții,  de Guvernul Romaniei s-a numarat si Ordonanta de urgenta privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Cele mai importante schimbari aduse la nivelul Fiscului se refera la reducerea numărului de vicepreședinți de la 4 la 3 si transformarea funcției publice specifice de inspector antifrauda în funcție publica generala. Daca diminuarea numarului de vicepresedinti are ca obiectiv conducerea unitara a activitatii de control a Fiscului, transformarea functiilor din cadrul Antifraudei are drept scop declarat acoperirea deficitului de personal existent, prin crearea posibilității redistribuirii acestuia între structurile ANAF.

,,Trebuie precizat totusi ca eliminarea functiei de inspector antifrauda va duce la o generalizare a organizarii pe posturi a personalului Fiscului, o uniformizare a acestora si desi se declara ca se incurajeaza specializarea angajatilor, prin disparitia acestei functii are loc exact contrariul. Este de mentionat ca deficitul de personal existent la Directia Antifrauda are drept cauza principala faptul ca nu s-au organizat concursuri de ocupare a posturilor vacante de mai multi ani de zile, de altfel un fenomen generalizat la nivelul intregului ANAF. De asemenea disparitia functiei de inspector antifrauda va face ca pe viitor numarul acestora sa scada si mai mult, deoarece prin eliminarea statutului specific existent va continua, intr-un ritm si mai alert, migrarea acestora catre alte directii si servicii din cadrul ANAF, avand in vedere ca salariile sunt aceleasi”, atrage atenția sindicatul Meridian.

,,Mai mult decat atat prevederile cuprinse in acest act normativ vor duce in final nu la reducerea, ci la cresterea costului colectarii resurselor la bugetul de stat, ca urmare a faptului ca schema de personal de la Antifrauda se va incarca si cu personal contractual, nu vor fi numai functionari publici ca si pana acum. Mentionam ca acestia nu pot desfasura actiuni de control, ei se vor ocupa doar de alte activitati complementare acestora.

De asemenea trebuie remarcata si lipsa transparentei din cadrul procesului legislativ, avand in vedere ca proiectul de act normativ a fost adus la cunostinta tuturor cu numai o zi inainte de a fi adoptat, incalcandu-se astfel prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

Desi obiectivul declarat  al ANAF este sa fie o institutie eficienta si transparenta, acest act normativ nu aduce nimic nou in acest sens si nici la implementarea unor masuri cum ar fi digitalizarea activitatii, reformarea managementului sau reproiectarea proceselor in cadrul institutiei, reorganizarea actuala accentuand de fapt si mai mult aspectele negative existente deja”, mai susține sursa citată.