Hidroelectrica, compania de stat către care au migrat foarte mulți români, după liberalizarea pieței de energie, ar putea să nu-și mai permită să mențină cele mai mici tarife din piață.

Compania de stat Hidroelectrica a avertizat că nu poate garanta că va continua să ofere, și după data de 1 iulie, energia cu cel mai mic preț din România, subliniind în schimb că, la fel ca alte companii, va urma să se adapteze „condițiilor de piață”.

„Nimeni nu poate oferi astfel de garanții, vom fi nevoiți și noi, ca restul actorilor din piața de energie, să ne adaptăm condițiilor de piață, piața de energie din România fiind una destul de complicată în ultimii ani din cauza inexistenței capacităților suficiente de producție energie electrică în bandă”, a răspuns Hidroelectrica.

Totuși, în comparație cu alți furnizori, „ne regăsim astfel în situația de a fi mai predictibili din perspectiva existenței cantităților de energie electrică disponibile pentru a fi furnizată clienților noștri”. Ca și până acum, Hidroelectrica va continua să se bazeze pe producția proprie, „doar o mai mică cantitate de energie furnizată provenind din achiziții din afara companiei”.

Potrivit estimărilor specialiștilor de la Hidroelectrica, noile capacități de producție despre care s-a anunțat că vor fi puse în funcțiune în România vor aduce o cantitate suplimentară de energie în piață, ceea ce va determina „o diminuare generală a prețurilor”. De asemenea, concurența între producători pe de o parte și între furnizori pe de altă parte, în paralel cu liberalizarea pieței de energie, „reprezintă un alt factor care în timp va conduce la diminuarea prețurilor”.

Consumul ilicit de țigări în România, medie anuală de 5,9% în 2024.

• Aproape una din 10 țigări consumate în Uniunea Europeană este de proveniență ilicită. Peste 38,9 de miliarde de țigări provenite din comerțul ilicit au fost consumate în cele 27 de state membre ale UE în 2024.

• Franța rămâne cea mai mare piață ilicită din Europa, cu 18,7 miliarde de țigări consumate ilegal în 2024 și 37,6% din consumul total.

• În Țările de Jos, volumul țigărilor ilicite a crescut drastic cu peste 1,1 miliarde, mai mult decât dublu față de anul anterior, și ajunge la 17,9% din consumul total. 

• România a înregistrat o medie anuală a consumului ilicit de țigări de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru a anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. 

Philip Morris International lansează un apel urgent pentru adoptarea politicilor eficiente în contracararea comerțului ilicit în Uniunea Europeană. În 2024, în regiune au fost consumate 38,9 miliarde de țigări ilicite — cel mai ridicat nivel din 2015 — 9,2% din consumul total de țigări. Piața neagră a generat pierderi de până la 14,9 miliarde de euro din venituri fiscale pentru guverne, într-un moment în care multe țări se confruntă cu presiuni economice puternice.

În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9% și se observă o ușoară creștere în ultimul trimestru al anului 2024, trend care se păstrează din păcate și în 2025. 

„Pentru prima dată, raportul KPMG include în analiză și categoria produselor din tutun încălzit – România este una dintre cele opt țări incluse în această analiză dedicată. Este o recunoaștere a unei realități de piață: aceste produse, dezvoltate pe baza științei, nu doar că oferă un profil de risc redus comparativ cu continuarea fumatului, dar sunt și considerabil mai dificil de contrafăcut. Faptul că ele nu atrag rețelele de producție ilicită este o dovadă concretă că direcția de transformare pe care am urmat-o ca industrie are un impact pozitiv și dincolo de sfera consumatorului individual. Vedem, însă, un fenomen nou: produse din tutun încălzit, legale, dar accizate mai puțin în state precum Bulgaria și Ungaria, încep să ajungă în România prin contrabandă, profitând de liberalizarea frontierelor venită odată cu intrarea în Schengen. Acesta este un semnal de alarmă. Fără un cadru fiscal stabil, care să protejeze eforturile deja făcute, riscăm să slăbim controlul pe care îl avem acum. Vom continua să lucrăm alături de autoritățile române pentru a menține acest echilibru.” – Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

În România, în 2024, s-au consumat 1,5 miliarde de țigări din comerțul ilicit, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 268 milioane de euro pentru statul român. 

„România are astăzi un calendar fiscal care funcționează: stabil, predictibil și recunoscut ca exemplu de bune practici în Europa. Dar e o construcție fragilă. Dacă preluăm modele dezechilibrate din Vest, riscăm să stricăm ce am clădit aici. Țările de Jos, Belgia, Franța au crescut taxele brusc și au deschis poarta pieței negre. Iar fabricile clandestine s-au mutat acolo, urmând banii. În România, pierderile din comerțul ilicit au ajuns la 268 de milioane de euro în 2024 – echivalentul a cel puțin 50 de kilometri de cale ferată modernizată. Nu vorbim doar de bani pierduți, ci de oportunități ratate. La Philip Morris România lucrăm îndeaproape cu autoritățile de control pentru consolidarea securității la frontiere, dar nicio strategie de combatere a ilicitului nu poate compensa efectele unor politici fiscale eronate. E nevoie de consecvență, nu de experimente. Când regulile sunt clare, piața funcționează. Și România poate rămâne un reper – dacă are curajul să se afirme, nu să copieze ceea ce nu funcționează.” – Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România
PMI consideră că problema comerțului ilicit este agravată de creșteri bruște și accentuate ale taxelor. Acestea favorizează rețelele infracționale care furnizează produse de calitate inferioară, falsuri, produse necontrolate și netaxate, la prețuri mai mici.

 Pentru a combate această amenințare în creștere, guvernele pot adopta reglementări bazate pe dovezi, cu o taxare echilibrată și previzibilă prin intermediul unor calendare fiscale. PMI susține continuarea colaborării dintre sectorul public și cel privat, precum și sprijin sporit pentru agențiile de aplicare a legii la nivel regional și național, întrucât organizațiile criminale implicate în comerțul cu țigări ilicite și-au consolidat prezența în țările din Europa de Vest, unde prețurile sunt mai ridicate.

„Comerțul ilicit cu tutun amenință economia europeană, sănătatea publică, securitatea și stabilitatea socială. în prezent, piețele cu taxe și prețuri ridicate, precum Franța și Țările de Jos, sunt afectate în mod special de bunuri importate ilegal și contrafăcute”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President External Affairs, PMI. „Impactul socio-economic masiv al acestui fenomen afectează negativ colectarea taxelor, crearea de locuri de muncă și activitatea companiilor legitime, motorul economiilor europene. Disponibilitatea țigărilor ieftine și necontrolate în economia subterană subminează, de asemenea, eforturile de reducere a fumatului și de atingere a unui viitor fără fum.”

Comerțul ilicit afectează întreaga Europă

În cele 38 de țări europene incluse în studiul KPMG (cele 27 de state membre UE, plus Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord), în 2024, au fost consumate 52,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 10% din consumul total. Pierderile din venituri fiscale sunt estimate la 19,4 miliarde de euro.

Raportul KPMG din 2024 arată că creșterea consumului de țigări ilicite a fost determinată în principal de Franța și Țările de Jos. Situația este deosebit de alarmantă în Franța, unde au fost consumate 18,7 miliarde de țigări ilicite în 2024, dintre care aproape 7,8 miliarde au fost contrafăcute. În Țările de Jos, volumul țigărilor ilicite a crescut drastic cu 1,1 miliarde—mai mult decât dublu față de anul anterior—ajungând la 17,9% din consumul total. Dacă aceste țigări ar fi fost achiziționate legal, Franța ar fi colectat suplimentar 9,4 miliarde de euro din taxe, iar Țările de Jos aproape 900 de milioane de euro. În Regatul Unit, volumul țigărilor ilicite a scăzut cu aproape 0,8 miliarde în 2024, deși ponderea acestora în consumul total a rămas stabilă. Regatul Unit rămâne a treia cea mai mare piață ilicită din Europa, cu 5,9 miliarde de țigări ilicite consumate anul trecut.

În schimb, țări precum Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia— dar și Ucraina, din afara UE— au înregistrat progrese semnificative în combaterea pieței ilicite a tutunului. Grecia, de exemplu, a avut o scădere de 6,2 puncte procentuale a consumului de țigări ilicite în 2024 și ajunge la 17,5%—cea mai mare reducere din ultimul deceniu. Ucraina a înregistrat cea mai mare scădere a consumului ilicit, cu un declin de 2,4 miliarde de țigări (29%), comparat cu o creștere de 1,1 miliarde (14%) în 2023.

În plus, 15,3 miliarde de țigări contrafăcute au fost consumate în UE, ceea ce reprezintă o creștere de 20,2% față de 2023. Așa-numitele „illicit whites”—țigări fabricate legal, dar introduse ilegal în alte țări unde nu sunt distribuite oficial—au ajuns la un volum de 8,2 miliarde.

„Regimurile fiscale previzibile și sprijinul solid pentru acțiunile autorităților locale s-au dovedit a fi o rețetă eficientă de politici: știm acum cum să contracarăm eficient entitățile criminale implicate în fabricarea, distribuția și vânzarea ilicită de produse de consum. Alte țări din regiune ar trebui să urmeze acest model pentru a controla această tendință periculoasă”, a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI. „Aceasta este direcția corectă dacă vrem cu adevărat să învingem comerțul ilicit cu tutun în Europa, care afectează economiile continentului, subminează competitivitatea și creșterea economică și deschide calea pentru alte activități infracționale. Cetățenii nu-și pot permite să fie privați de venituri esențiale pentru stat, într-un moment critic pentru Europa, venituri care ar trebui direcționate către domenii cheie precum apărarea, securitatea internă și programele sociale.”

Produse din tutun încălzit

Pentru prima dată, studiul KPMG a inclus în analiză și consumul ilicit de produse din tutun încălzit în anumite țări europene: Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania și Regatul Unit.

Studiul arată că, în 2024, consumul de contrabandă a fost de 0,4 miliarde de unități (consumabilele utilizate în dispozitivele de tutun încălzit), 0,9% din consumul total. Cele mai mari volume de contrabandă au fost înregistrate în Germania (0,15 miliarde de unități) și Polonia (0,08 miliarde), în timp ce Regatul Unit a avut cea mai mare pondere (7,8%). 

„Factorii de decizie trebuie să înțeleagă că repetarea erorilor politice ce au alimentat piața ilicită a țigărilor—taxarea excesivă și distorsionantă, măsurile extreme de control precum interdicțiile și aplicarea inadecvată a legii de-a lungul lanțului valoric—pot și vor duce la același dezastru pe care îl vedem astăzi în sectorul țigărilor, în țările care adoptă astfel de politici, și pe care începem să-l observăm în țările care interzic vânzarea legală a produselor fără fum”, a mai declarat Massimo Andolina.

Comerțul ilicit nu afectează doar persoanele care consumă aceste produse. El alimentează rețele infracționale lipsite de scrupule și are un impact deosebit asupra comunităților și populațiilor vulnerabile. De asemenea, privează guvernele de venituri esențiale necesare pentru finanțarea serviciilor publice, inclusiv securitate, apărare și asistență socială. Veniturile generate din acest comerț contribuie la alte infracțiuni grave, precum traficul de persoane, corupția și spălarea de bani.

Pentru PMI, eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun și nicotină reprezintă o prioritate de lungă durată. Compania implementează măsuri preventive și de protecție și colaborează cu sectorul public și privat pentru a sprijini eforturile de combatere a acestei probleme globale.

Pe măsură ce PMI avansează în angajamentul său de a construi un viitor fără fum—un viitor fără țigări, de departe cea mai nocivă formă de consum a nicotinei—compania își intensifică eforturile de securizare a lanțului de aprovizionare și a produselor comercializate, precum și de protejare a consumatorilor și a brandurilor sale împotriva contrabandiștilor și falsificatorilor. PMI colaborează strâns cu agenții de aplicare a legii și alte organizații din întreaga lume pentru a identifica și desființa activitățile ilegale, inclusiv contrafacerea și contrabanda.

Acesta este al 19-lea an consecutiv în care KPMG măsoară și raportează consumul de țigări ilicite în Europa.

Fermierii români care au mizat pe subvenția APIA pentru cultura de porumb siloz se află într-o stare de incertitudine maximă. 

Fermierii români care au mizat pe subvenția APIA pentru cultura de porumb siloz se află într-o stare de incertitudine maximă. Agenția nu a comunicat nici până acum cuantumul subvenției aferente schemei PD-26.

Subvenția APIA pentru porumbul siloz. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de încheierea oficială a campaniei de plăți pe 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu a comunicat nici până acum cuantumul subvenției aferente schemei PD-26 – Sprijin cuplat pentru venit – Porumb pentru siloz, iar autorizarea la plată nu a început.

Această situație fără precedent din partea APIA a pus pe jar întreaga comunitate agricolă

Această situație fără precedent a pus pe jar întreaga comunitate agricolă, mai ales că este vorba de o subvenție importantă, mult așteptată în contextul dificultăților financiare din sectorul vegetal. Întârzierea comunicării cuantumului și neînceperea procedurilor de plată vin pe fondul unui blocaj cauzat de depășirea estimărilor din Planul Național Strategic (PNS).

Mai exact, fermierii au declarat pentru anul 2024 o suprafață aproape dublă față de cele 20.000 de hectare prevăzute inițial în documentul strategic, ceea ce a pus presiune pe bugetul alocat de 4,6 milioane de euro, conform Agrointel.

Potrivit PNS, pentru perioada 2024–2027, la o suprafață planificată anual de 20.000 ha, se estima un cuantum indicativ de 230 euro/ha. Estimările pentru 2024 indicau un cuantum maxim posibil de 298,90 euro/ha, luând în calcul volatilitatea prețurilor inputurilor necesare aplicării tehnologiei pentru cultura de porumb siloz.

În același timp, era luată în considerare și varianta minimă de 195,22 euro/ha, în eventualitatea în care suprafețele cultivate ar fi crescut semnificativ, ceea ce s-a și întâmplat în realitate.