Evenimente
Bloomberg: Notă de plată astronomică în caz de pandemie de CORONAVIRUS – 1.000 de miliarde de dolari

Epidemia de coronavirus ar putea deveni prima pandemie din era globalizării. Analiștii au avansat deja costuri de peste o mie de miliarde de dolari. Sumbra perspectivă pune sub semnul întrebării stabilitatea economiei mondiale, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.
Estimările analiștilor vin în plină creștere a numărului infectării cu noul virus COVID-19.
Numărul deceselor se apropie de 3.000, numărul cazurilor raportate oficial a trecut de 80.000 iar epidemia din Italia a impus închiderea celor mai bogate părţi din economia sa.
Economiştii de la Oxford Economics sunt de părere că o criză medicală internaţională ar putea anula mai mult de 1.000 de miliarde de dolari din Produsul Intern Brut global. Aceasta ar fi nota de plată provocată de creşterea absenteismului la locul de muncă, productivitatea redusă, diminuarea călătoriilor, perturbarea liniilor de aprovizionare şi reducerea comerţului şi investiţiilor, apreciază Bloomberg, potrivit Agerpres.
Investitorii dau deja semne de nervozitate astfel că principalii indici bursieri din SUA au încheiat şedinţa de luni cu o scădere de peste 3% iar indicele S&P 500 a afişat cel mai important declin din ultimii doi ani (după luna februarie 2018).
Pentru moment, oficialii băncilor centrale şi guvernele continuă să mizeze pe faptul că epidemia de coronavirus nu va afecta prea mult economia mondială şi, posibil, va înregistra o revenire rapidă după ce criza virusului va fi rezolvată. Însă în ultima vreme această atitudine încrezătoare începe să fie pusă sub semnul întrebării.
În timp ce Fondul Monetar Internaţional estimează pentru moment că virusul va şterge doar 0,1 puncte procentuale din prognoza sa potrivit căreia economia mondială va înregistra un avans de 3,3% în 2020, economistul şef al FMI, Gita Gopinath, a spus că o pandemie ar putea provoca „un scenariu negativ”.
De asemenea, preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a catalogat noile cazuri „profund îngrijorătoare”, dar în pofida acestora a subliniat că epidemia nu este încă o pandemie.
Preşedintele UBS Group AG, Axel Weber, este deja mult mai pesimist decât FMI şi a avertizat că avansul economiei mondiale va înregistra o contracţie semnificativă de la 3,5% până la 0,5% iar economia chineză se va contracta în primul trimestru.
„Riscul mai mare este că aceasta continuă să fie o problemă”, a spus Axel Weber.
Deocamdată, procesul de evaluare a riscurilor este complicat de îndoielile cu privire la cât de departe va ajunge virusul.
Într-o analiză realizată înainte de actuala epidemie, Banca Mondială a apreciat că o pandemie distructivă ar putea provoca decesul mai multor milioane de persoane şi a atras atenţia că şi cele mai conservatoare estimări sugerează că o astfel de experienţă ar putea distruge un procent din PIB-ul mondial.
O criză de sănătate mai gravă, precum gripa spaniolă din 1918, ar putea provoca decesul a până la 50 milioane de persoane şi ar costa 5% din PIB-ul mondial, susţine instituţia financiară internaţională într-un raport elaborat în 2015.
Evaluarea Oxford Economics cu privire la impactul unei pandemii globale sugerează un cost de 1.100 miliarde de dolari pentru economia mondială, iar atât SUA cât şi zona euro ar intra în recesiune în prima jumătate a lui 2020. Oxford Economics a descris un astfel de scenariu drept „un şoc scurt dar foarte violent la adresa economiei mondiale”.
Pe lângă ţinerea sub control a virusului, un factor important şi o mare necunoscută pentru economiştii care fac previziuni îl constituie acţiunile băncilor centrale şi guvernelor pentru a limita efectele.
Cu toate acestea, pentru Drew Matus, analist la MetLife Investment Management, politica monetară de una singură nu va fi suficientă.
„Opinia mea este că nu va putea fi rezolvată prin modificarea dobânzii de politică monetară. Oamenii sunt preocupaţi de familiile lor, au îngrijorări cu privire la starea lor de sănătate. O reducere de dobândă cu 25 de puncte de bază nu este suficientă pentru a-i încuraja pe oameni să meargă să facă cumpărături”, a apreciat Drew Matus.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST