Criza coronavirusului ne aduce și o dilemă a economiei de piață. Orice manual de economie capitalistă ne spune că prețul se formează ca raport între cerere și ofertă. Dacă nivelul cererii crește exponențial, iar oferta rămâne constantă, ce ar putea să se întâmple cu prețul? Să crească, să urce sau să explodeze.

Așa au stat lucrurile, în esență, și cu scandalul măștilor de protecție. Cererea a explodat o dată cu apariția primelor cazuri de virus în Europa. Iar lucrurile au evoluat extrem de rapid, în sensul că era puțin probabil ca producătorii să poată răspundă unei cereri tot mai mari, care venea de pe mai multe continente, nu doar din Europa. În aceste condiții, măștile de protecție au devenit o marfă foarte căutată. Iar prețul mărfurilor căutate nu are decât să crească.

Ceea ce s-a întâmplat și cu măștile din Italia sau din România. Prețurile au explodat. Este adevărat că situația se poate considera conjuncturală (deocamdată, pentru că nu se știe cât de mult va dura epidemia de coronavirus și ca atare cât de mult se va prelungi nivelul crescut al cererii de măști de protecție).

Dar, oricât de oripilați ar fi unii că regulile capitaliste se aplică și în condiții conjuncturale, chiar asta se întâmplă. Crește prețul unei mărfi aflată la mare căutare (măștile de protecție), în condițiile în care producția a rămas constantă.

Evident, că în această situație cad măștile capitalismului. Apar acuzațiile de speculă, de acumulare de stocuri sau de manipulare a prețului.

Nimic de spus, instituțiile statului pot veghea la perturbări. Ceea ce au și făcut. În Italia, procurorii au deschis o investigație care anchetează motivele creșterii prețurilor. În România am văzut un avertisment rațional al președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Acesta a rămas într-o zonă profesională spunând că instituția pe care o conduce va monitoriza prețurile unor produse sensibile în această perioadă. Nu este, însă, clar, care ar putea fi posibilele încălcări ale legii pe care le poate constata Consiliul Concurenței în această speță. Dar, nu se știe niciodată.

Cererea nu a explodat doar la măști de protecție. În Italia și în România, unele hypermarketuri au fost asaltate de cumpărători care au golit pur și simplu unele rafturi ale magazinelor.
În România, exact ieri Parlamentul a făcut primul pas pentru schimbarea legii care impunea marilor rețele de magazine să se aprovizioneze, de pe plan local, în proporție de 51%, la unele produse.

A fost o lege care nu s-a aplicat niciodată, care a fost amendată de un infringement al Comisiei Europene și care acum s-ar putea întoarce la realitate. Este greu de spus cum ar fi putut să aplice legea marile rețele de magazine, de exemplu, în cazul unei crize a coronavirusului, precum cea din acest moment. Adică, ar fi fost foarte dificil ca într-un moment de criză să găsească, în România, produsele necesare pentru completarea stocului. Uneori, furați de crizele de toate felurile uităm să ne raportăm la principiile economiei libere.

Așadar, un singur lucru: când înfierați cu mânie proletară prețul măștilor de protecție, aminitiți-vă măcar un moment că suntem, totuși, în capitalism. Iar capitalismul merită să-i oferim, măcar pentru câteva clipe, prezumția de nevinovăție.