Evenimente
Florin Cîțu, nimistrul care și-a făcut temele. Cel puțin până acum. Mai are un drum dificil, însă, pentru restul anului
Anul acesta, România trebuie să facă cele mai mari împrumuturi din istoria sa. Pe de o parte, avem presiunea unui deficit bugetar care este prognozat de către Guvern să ajungă la 6,7% din PIB (peste 72 miliarde de lei). Pe de altă parte, avem datorii ajunse la scadență de 46 miliarde de lei, care trebuie „rostogolite” și, nu în ultimul rând, avem de făcut față unor atingeri de maturități pentru creditele luate de autoritățile locale, credite care și ele trebuie rostogolite…
120 de miliarde de lei , 25 de miliarde de Euro. Cam atât trebuie să împrumute Ministerul de Finanțe. La ce costuri o va face? la ce maturități? Sunt întrebări esențiale, pe care, însă, mulți dintre boi le ignorăm.
În luna ianuarie 2020, statul s-a împrumutat cu 6 miliarde lei de pe piața internă, cu aproape o cincime peste volumul programat. În plus, Ministerul de Finanțe a revenit pe piețele internaționale, împrumutându-se cu 1.4 miliarde EUR prin titluri pe 12 ani și cu 1.6 miliarde EUR prin obligațiuni pe 30 de ani la costuri medii anuale de MS (mid-swap)+180 puncte bază, respectiv MS+285 puncte bază. Practic, ianuarie a adus peste 4 miliarde de Euro în contul statului pentru acoperirea necesarului de împrumut, cam o șesime din suma totală necesară. Costurile la împrumuturile externe au fost sub 4% la an, iar la împrumuturile în lei de peste 4% pe an pentru scadențe pe termen lung și de peste 3% pe an pentru scadențe mai scurte . De exemplu, la 26 ianuarie, Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în octombrie 2034 și a atras 300 milioane RON (în linie cu volumul programat) la un cost mediu anual de 4.78%, iar in 27 ianuarie, Ministerul a redeschis o emisiune de titluri scadente în septembrie 2023 și s-a împrumutat cu 736.3 milioane RON (peste volumul programat de 500 milioane RON), la un cost mediu anual de 3.78%.
După primele două luni ale anului, suma împrumutată a ajuns la 13,053 miliarde de lei , precum si 3 miliarde de euro de pe pietele externe. In luna februarie, ministerul a imprumutat 6,585 miliarde de lei – echivalentul a 1,376 miliarde de euro la cursul mediu leu-euro din luna februarie. Tot in luna februarie MFP a imprumutat de la banci 475 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, echivalentul a 99,31 milioane de euro. Adica, 1.475.310.000 de euro.
Atât pentru ianuarie, cât și pentru februarie, planificarea indica câte 4,4 miliarde de lei, adică 8,8 miliarde de lei în total. S-a reușit exploatarea unei ferestre de oportunitate și s-au împrumutat cu mai mult de 4 miliarde de lei în plus. Și 3 miliarde de Euro, adică aproape 15 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, după doar două luni, Florin Cîțu reușise să împrumute cam un sfert din cât urma să aibă nevoie până la sfârșitul anului.
Din calcule proprii, în luna martie Ministerul de Finanțe a mai împrumutat aproape 6,3 miliarde de lei. În aprilie, Cîțu a anunțat că a împrumutat alte 5,7 miliarde de lei. Astfel, încât după primele patru luni din an, el a reușit să aducă în contul statului o sumă de 25 de miliarde de lei, plus încă 3 miliarde de Euro, adică o treime din necesarul prognozat de finanțare pentru acest an dificil. Iar pentru mai , statul are programat să împrumute alte 4,1 miliarde de lei.
Cât privește costurile, Cîțu ne anunță o dobândă medie de 3,5%, însă această informație nu este extrem de relevantă, media între scadențele lungi și cele scurte fiind doar un exercițiu matematic.
În prima licitație din mai, Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 700 mil. lei de la bănci, cu dobânda de 4,43% (în creștere evidentă) pe an şi scadenţa în 2028.
Dar ce fac municipalitățile cu împrumuturile proprii? Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional al României, a acordat săptămâna trecută Primăriei Capitaliei un împrumut de urgenţă de 115 mil. euro (555 mil. lei) pentru plata obligaţiunilor municipale ajunse la scadenţă. Pe 4 mai 2020, emisiunea de obligaţiuni, care este listată la bursa de la Bucureşti, ajungea la scadenţă şi prin urmare, pentru a-şi plăti investitorii, PMB a accesat în sistem de urgenţă un împrumut de la BERD. 3,6% a fost cuponul anual pe această scadenţă, dar pentru noul credit, BERD nu comentează nivelul dobânzii.
Este de menționat și faptul că, săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch a înrăutăţit perspectiva de rating a PMB de la stabilă la negativă. 4 fonduri de pensii Pilon II din cele 7 din România aveau plasamente la această emisiune a PMB care astăzi ajunge la scadenţă (NNpensii cu 66 milioane de lei, Aripi cu 26 milioane de lei, BCR Pensii cu 13 milioane de lei și BRD Pensii, cu 12 milioane de lei).
Evenimente
Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București
Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre o posibilă listare pe bursă a unor pachete minoritare ale unor companii de stat precum CEC sau Compania Națională Aeroporturi București.
“Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.
Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă organizată la 100 de zile de la preluarea guvernării.
Șeful Executivului a explicat că o astfel de listare oferă “o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune”.
“E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a adăugat Ilie Bolojan.
Evenimente
CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.
O numire de avarie
Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.
CSA Steaua, un colos cu picioare de lut
De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:
•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.
•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.
•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.
Moșteanu, ministrul promisiunilor goale
Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.
În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.
Șase luni pentru ce?
Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.
Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic
CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.
Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.
Verdict: încă un episod de faliment administrativ
Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.
CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.
Evenimente
ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE”
Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”.
„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.
Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el. A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.
Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el, autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.
-
Evenimenteacum 2 zile
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
-
Evenimenteacum o zi
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
-
Uncategorizedacum 13 ore
SGS – Încredere, muncă în echipă și performanță, având ca angajament comun sustenabilitatea
-
Uncategorizedacum 9 ore
Sănătatea mintală este afectată negativ de digitalizare, arată studiile. Un zâmbet real este cheia către reconectare