Evenimente
Ieri, Florin Cîțu a împrumutat 3,3 miliarde de Euro cu o dobândă anuală aproape de 4%

Ministerul Finanţelor a revenit pe 19 mai 2020 pe pieţele externe şi a împrumutat 3,3 miliarde de euro într-o emisiune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani, la care investitorii au introdus ordine de 13 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. Iniţial, ministerul lui Cîțu a semnalizat un împrumut indicativ de 3 miliarde de euro, dar ulterior, spre închiderea procedurii de finanţare, a suplimentat suma cu 300 de milioane de euro.
Astfel, împrumutul are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranşă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.
Datele Bloomberg arată că dobânda la împrumutul pe 5 ani era formată din mid-swap plus 305 puncte de bază, iar la celălalt dobânda era de mid-swap plus 375 puncte de bază.
Prin urmare, interesul investitorilor a fost unul ridicat, determinat cel mai probabil şi de dobânzile ridicate comparativ cu precedenta ieşire din ianuarie 2020. Atunci, statul a atras 3 miliarde de euro, dar la costuri mai reduse, respectiv o dobândă de mid-swap plus 180 de puncte de bază pentru emisiunea la 12 ani şi mid-swap plus 285 puncte de bază pentru cea scadentă la 30 de ani.
Deocamdată, nivelurile mid-swap nu sunt încă publice. Potrivit unor estimări , cel mai probabil dobânda este cuprinsă între 3% şi 4%. Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă anual.
Acest împrumut, deși poate avea dobânzi mai mari faţă de celelalte, poate fi catalogat totuşi ca unul încheiat cu succes date fiind condiţiile vitrege şi ordinele introduse de investitori în contextul perspectivei de rating a României.
Această finanţare prin eurobonduri are ca aranjori BNP Paribas, Erste, ING, JPMorgan, RBI şi UniCredit. Analiştii de la UniCredit estimează într-un raport că nevoia brută de finanţare a statului român este de 21 de miliarde de euro în 2020, la un deficit bugetar de 12,7 miliarde de euro. Pe de altă parte, ei menţionează că necesarul brut de finanţare externă este de 40 de miliarde de euro la un deficit de cont curent de 10,7 miliarde de euro pentru 2020.
Cea mai recentă rectificare bugetară din acest an indică un deficit bugetar de 72 de miliarde de lei. La acest deficit ar trebui adăugat o sumă de 46 de miliarde de lei, datorie scadentă care trebuie rostogolită.
Datoria publică a crescut în primul trimestru al acestui an cu 28 de miliarde de lei faţă de ultimul trimestru al anului trecut, conform datelor Ministeruuil de Finanţe.
Astfel că, de la 373 miliarde în lei în decembrie 2019, în luna martie a acestui an, când a izbucnit criza, datoria publică a ajuns la 401 miliarde lei – atât datorie externă, cât şi internă.
În doar trei luni din an, administraţia publică a majorat datoria publică cu 28 de miliarde lei – aceeaşi sumă împrumutată de-a lungul unui an, între decembrie 2017 şi decembrie 2018.
În ultimii cinci ani, cea mai mică creştere a datoriei publice a fost înregistrată între 2015 şi 2016, astfel că datoria publică a crescut în 2016 la 285 mld. lei, de la 269 mld. lei în 2015. Între decembrie 2018 şi aceeaşi lună a anului următor, datoria publică a crescut cu 43 miliarde lei, de la 330 mld. lei în 2018 la 373 mld. lei în 2019.
În primul trimestru al acestui an, datoria publică a fost cea mai mare din ultimii cinci ani, luând în calcul faptul că creşterea datoriei publicei cu aproape 30 mld. lei a fost înregistrată doar în primul trimestru al acestui an.
Problema sanitară cu privire la coronavirus, care a impactat puternic şi economia, a izbucnit la mijlocul lunii martie, odată cu decretarea stării de urgenţă, adică la sfârşitul primului trimestru.
În primul trimestru al acestui an datoria publică ca pondere în PIB a fost la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, respectiv 37,9%. Datoria publică din ultimii cinci ani, exceptând T1/2020, ca pondere în PIB a fost de 37,8%, în 2015.
În funcţie de data scandeţei, datoria publică are cea mai mare valoare atunci când vine vorba de termene medii şi lungii, cele mai mici datorii ca valoare fiind cele pe termen scurt.
Din cei 386 miliarde lei în martie 2020 reprezentând datoria administraţiei publice centrale, datoria internă era de 197 miliarde lei, iar cea externă de 189 miliarde lei.
Evenimente
ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE”
Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”.
„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.
Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el. A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.
Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el, autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI