Evenimente
Cât de mult se împrumută România, cât ne costă acele împrumuturi și pentru ce ne împrumutăm

În anul 2006, în anul de dinaintea intrării în Uniunea Europeană, țara noastră avea o datorie publică de 63 de miliarde de lei (60 de miliarde de lei datoria guvernamentală și doar 3 miliarde de lei datoria locală), adică 17,3% din PIB-ul de atunci, cea mai scăzută pondere în PIB din ultimii 20 de ani. În anul de vârf de dinaintea marii crize din 2009-2013, datoria publică totală era de 109 de miliarde de lei, 20% din PIB , din care 100 de miliarde de lei era datoria guvernamentală.
157 miliarde de lei datorie publică nouă ne-a costat criza din 2009-2013, adică 150% în plus față de ceea ce aveam înainte de criză. Din 267 de miliarde de lei datorie publică la sfârșit de 2013, 252 de miliarde de lei era datoria guvernamentală și doar 15 miliarde de lei datorie locală. Totalul datoriei publice de atunci însuma deja 41,9% din PIB, adică o pondere dublă față de nivelul pre-criză.
Înaintea pandemiei de coronavirus (la final de februarie 2020), datoria publică totală a României era de 467 miliarde de lei, 43% din PIB, din care 451 de miliarde de lei datorie guvernamentală. La 30 iunie 2020, acest nivel a atins 500 de miliarde de lei, 46, 1% din PIB, din care datoria guvernamentală este de 483 de miliarde de lei.
De precizat că aceste valori includ și garanțiile emise de guvernul central și de autoritățile locale.
hai să recapitulăm: înaintea de criza din 2008, aveam o datorie publică cât o cincime de PIB (20%), iar după criză am ajuns la dublu, la 40% din PIB. Deocamdată această criză ne-a costat doar 3% din PIB , dar ce e mai rău abia acum urmează.
dacă ne referim strict la datoria publică priopriu-zisă (cea guvernamentală) și excludem garanțiile oferite de guvernul central și de administrațiile publice, cifrele care ar trebui să ne sperie sunt următoarele:
În 2015, guvernul avea o datorie de 270 de miliarde de lei, adică 37,8% din PIB și și-a menținut această pondere până în 2019: 373, 5 miliarde de lei adică 35,2% din PIB. Și dintr-o dată apare pandemia și datoria explodează : în doar 6 luni, la sfârțit de iunie 2020 ajunge la 431 miliarde de lei, adică 40,2% din PIB:
sursa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatorieguvconformUEromanaiunie_2020.pdf
Global vorbind, dacă includem și garanțiile, datoria României a crescut în ultimele 6 luni cu 51 miliarde de lei, din care 35 de miliarde de lei din împrumuturi externe și doar 16 miliarde de lei împrumuturi interne. Rezultă că, în perioade de criză, statul român depinde, în mod esențial de împrumuturile externe și de modul în care ne percep străinii.:
sursa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaiunie_2020.pdf
Dacă precedenta criză ne-a costat un plus de 150 de miliarde de lei la datoria publică, cât ne va costa actuala criză? Deocamdată, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat anul acesta un deficit bugetar de 91 de miliarde de lei, care sigur se va adăuga datoriei guvernamentale de 373 miliarde de lei de la finalul lui 2019, ceea ce va induce o nouă cifră de 464 miliarde de lei, adică vreo 45% din PIB. Asta din ceea ce știm până astăzi.
Mulți spun că nu e mult pentru un stat membru al UE, aflându-ne pe locul 18 din Uniune la ponderea în PIB a datorie, departe de media de 79,5%:
dacă ne uităm, însă, la viteza cu care ne crește datoria față de același trimestru al anului trecut, vedem că suntem cam pe locul II în UE și începem să ne facem griji:
Și, până la urmă, pentru ce trebuie să ne îndatorăm atât de mult? dacă o facem pentru a ne spori infrastructura, pentru a avea mai multe autostrăzi, căi ferate , mai multe localități branșate la apă și canalizare sau la gaze, mai multe centrale electrice ar mai fi cum ar mai fi. Mi-a teamă însă că ne împrumutăm doar pentru a hrăni un stat ineficient, în care fiecare al treilea leu strâns din impozite hrănește salariile uriașe ale aristocraților bugetari.
Evenimente
IOHANNIS, EXECUTAT SILIT DE ANAF. INSPECTORII I-AU LUAT CHEILE CASEI DIN CENTRUL SIBIULUI
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost executat sili de către cei de la ANAF Sibiu, după nenumăratele ori când acesta a refuzat dialogul cu Fiscul. Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.
Klaus Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.
Practic, ANAF l-a executat silit pe fostul președinte al României.
ANAF a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte al României, Klaus Iohannis, potrivit unor informații din presă.
Vestea vine la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați de Agenția Națională de Administrare Fiscală să elibereze imobilul și să plătească un milion de euro.
A pierdut casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor
Fostul șef de stat a pierdut oficial casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor pe baza căruia imobilul din Sibiu a fost dobândit de femeia de la care Iohannis a achiziționat-o.
Potrivit unor surse, miercuri, 2 octombrie 2025, Klaus Iohannis a fost pus în situația jenantă de a se trezi pe cap cu inspectorii ANAF care i-au solicitat să predea cheile imobilului din strada Nicolae Bălcescu.
Autoritățile fiscale au considerat că fostul președinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.
Klaus Iohannis nu scapă, însă, de probleme. Fostul președinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999 – 2015 (plus dobânzi și penalități). În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.
Evenimente
ȘEFUL ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI LE DĂ CEA MAI PROASTĂ VESTE BUCUREȘTENILOR: ”LA IARNĂ, NE VOM ÎNCĂLZI DIN MILA DOMNULUI!” NICUȘOR DAN, ACUZAT CĂ A LĂSAT ÎN URMĂ UN DEZASTRU
Capitala ar putea intra în colaps energetic la iarnă. Sunt acuzații extrem de grave la adresa lui Nicușor Dan, după 5 ani de mandat ca primar al Capitalei, timp în care sistemul de termoficare nu ar fi fost modernizat, iar țevile ar putea ceda în orice moment. Bucureștenii riscă să rămână în această iarnă fără căldură în locuințe, a declarat în exclusivitate, la Realitatea Plus, Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România și fost director al RADET, în prezent Termoenergetica.
Radu Opaina trage un semnal de alarmă dur privind starea sistemului de termoficare din București și marile orașe ale țării. Într-o declarație recentă, acesta a criticat lipsa de acțiune a autorităților locale și centrale, subliniind că „practic nu s-a făcut aproape nimic din ceea ce trebuia să se facă, astfel încât oamenii să nu mai aibă probleme cu apa caldă și căldura.”
Opaina: „Se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului”
Potrivit lui Opiana, vara anului 2025 a adus un număr record de blocuri fără apă caldă în București, mai multe decât în anii precedenți. „Situația este dezastruoasă, se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului, să fie o iarnă blândă și să nu crape țevile în jurul blocului. Suntem la mila și la mâna politicului să primim căldură — este incredibil pentru anul 2025, dar adevărat.”
Președintele asociațiilor de localtari acuză sistemul politic care a gestionat administrațiile locale de incompetență și lipsă de viziune. „Dacă ne uităm peste tot în marile orașe, sistemele de termoficare ar trebui să fie noi: banii s-au cheltuit, dar apă caldă și căldură ioc. Am ajuns, cum se spune la români, să primim ceva și prost, și scump.”
Facturi în creștere, fără justificare
În plus, expertul atrage atenția asupra creșterii nejustificate a facturilor: „Facturile cresc fără justificare economică și reală, în funcție de consum, pentru că totul a fost lăsat la voia întâmplării, iar populația, ajunsă în al doisprezecelea ceas, nu prea are ce să facă.”
Evenimente
Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București
Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre o posibilă listare pe bursă a unor pachete minoritare ale unor companii de stat precum CEC sau Compania Națională Aeroporturi București.
“Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.
Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă organizată la 100 de zile de la preluarea guvernării.
Șeful Executivului a explicat că o astfel de listare oferă “o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune”.
“E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a adăugat Ilie Bolojan.
-
Evenimenteacum 2 zile
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
-
Evenimenteacum 2 zile
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
-
Evenimenteacum 2 zile
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
-
Uncategorizedacum 22 de ore
SGS – Încredere, muncă în echipă și performanță, având ca angajament comun sustenabilitatea
-
Uncategorizedacum 15 ore
Trans-Formare.ro lansează două programe online pentru cei care vor să-și depășească amânările și să devină mai convingători
-
Evenimenteacum 19 ore
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
-
Uncategorizedacum 18 ore
Sănătatea mintală este afectată negativ de digitalizare, arată studiile. Un zâmbet real este cheia către reconectare
-
Evenimenteacum 9 ore
Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București