Connect with us

Evenimente

Culisele statului paralel | Cum s-au reinventat brandurile din Epoca de Aur. Produse românești din comunism, apreciate și astăzi

Publicat

pe

Căderea comunismului a venit la pachet și cu schimbări mari în comportamentul românilor. Treziți ca dintr-un coșmar în postura de a cumpăra produse la care până atunci nici nu visaseră, românii au trecut de la lipsuri la abundență și diversitate. Fără să stea prea mult pe gânduri, la începutul anilor 90, poporul întreg a dat Cico-ul și Quick-Cola pe adevărata Coca Cola, pasta de dinți Cristal pe Colgate și Blend-a-Med, pachetele de țigări Mărășești și Snagov pe cele străine. Cea care a avut de pierdut a fost, din păcate, economia autohtonă. 

Astfel că, după ce țara noastră a fost invadată de produse din afară, numeroase branduri de încălţăminte, electrocasnice, băuturi, produse alimentare au dispărut de pe piață: televizorul Diamant, frigiderul Fram, autoturismul Lăstun (Dacia 500), tenişii de Drăgăşani, motocicleta Mobra sau maşina de cusut Cugir. Pentru altele, declinul n-a fost la fel de brusc, dar nici ele n-au supraviețuit prea mult timp. Brandurile ARO, Oltcit, țigaretele românești, magazinele Romarta și Eva, berea Rahova, lipiciul Pelican, pasta de dinți Cristal sunt doar câteva exemple, potrivit unei analize Qmagazine. Sunt însă și companii care, deși au întâmpinat greutăți, țin steagul sus și astăzi.

Bicicleta Pegas, Eugenia, Măgura, batonul cu rom care ne-au marcat copilăria, dar și altele precum Dacia, Dero, Arctic, CEC, Borsec, Brifcor au supraviețuit economiei de piață. Aceste produse foarte cunoscute pe vremea comuniștilor au fost reinventate și au succes și acum. Pe lista brandurilor care au trecut proba timpului se regăsesc și produsele Farmec. În total sunt câteva zeci de branduri care au existat înainte de 89 și pe care le găsim și astăzi.

Și tot în magazin găsim mentosanul, pufuleții sau pufarinele din copilărie. Însă, testul nu a fost deloc ușor. Au trebuit să se adapteze unui număr infinit de modele de consumatori, unele și-au schimbat rețeta și înfățișarea și, inevitabil, modul de a se vinde. Altele s-au pierdut peste ani, pentru a renaşte apoi spre bucuria nostalgicilor şi surprinderea noilor generaţii. România mai are încă superbranduri, multe dintre ele la mare căutare chiar și pe plan internațional. Un exemplu este autoturismul Dacia. În 2018, Dacia a comercializat la nivel global 700.798 de unități, în creștere cu 7% față de anul precedent.

Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou celui mai iubit fiu al ţării, Președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Realizarea de la Colibaşi a fost prezentată în termeni glorioşi de televiziunea naţională.

Pe 20 august 1968, Nicolae Ceauşescu pleca de la Colibaşi la bordul primei maşini fabricate în România, cea dintâi Dacie 1100. În realitate, un Renault 8, aceasta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate, comercializată până în 1971 când Dacia 1300 a intrat în producţie.

Timpul a trecut și, în 2007, Dacia Logan a ajuns cea mai vândută mașină în centrul și estul Europei. Patru ani mai târziu, producătorul auto din Argeș a scos pe piață marca Duster, devenită la rândul ei cel mai vândut SUV cu dimensiuni reduse de pe piața europeană.

Farmec vine puternic din urmă. Compania a făcut minuni cu brandul Gerovital, fiind unul dintre cele mai importante produse românești care ajunge în coșurile de cumpărături din toată lumea. În prezent, își vinde produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări, între care Japonia, Spania, Italia, Portugalia, Cehia, Norvegia, Croația sau SUA. Compania Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România și unul dintre cei mai importanți din Europa de Sud-Est, a fost înființată în anul 1945 la Cluj-Napoca. Dacă la început avea doar cinci produse, compania deține astăzi sute de mărci în portofoliu, printre acestea aflându-se Gerovital, Aslavital, Doina, Triumf şi Nufăr.

Născut în 1964, sub comunism, brandul ROM a trecut testul timpului și iată că, după jumătate de secol, se bucură de o popularitate imensă, atât în rândul românilor, cât și în afara țării. Acest baton a fost primul de pe piața românească. În peste 56 de ani de existență și-a păstrat același gust zdravăn de rom ca pe vremea părinților noștri.

De succes în țară, dar și peste hotare rămân frigiderele Arctic. În 1970, fabrica de la Găeşti producea primul frigider. Doi ani mai târziu, societatea realizează primul export în Franţa, intrând astfel pe piaţa internaţională. În 1997, firma este listată la Bursa de Valori Bucureşti, pachetul majoritar de acţiuni fiind preluat de BRD Groupe Societe Generale. În 2002 este preluată de grupul Arcelik din Turcia, un producător important de electrocasnice din Europa, care investește 25 de milioane de euro, ceea ce face ca Arctic să obţină o cotă de piaţă de 30% şi devine astfel lider de piaţă.

Bicicletele Pegas erau la mare căutare în anii ’70-’80 și foarte la modă în rândul pionierilor. Odată cu noi au crescut și bicicletele. Noile generații de Pegas au un nou design, roți mai mari și sunt dotate cu mai multe viteze. Ele prind acum viață în atelierul unor tineri din București care au înregistrat celebra marcă Pegas la OSIM.

Brifcor, una dintre băuturile răcoritoare preferate ale românilor în Epoca de Aur, a fost conceput în anii 80 de un chimist autohton, dintr-un concentrat produs din macerarea a 14 plante, unele din ele simple buruieni. În 2006, Romaqua Group şi-a amintit de vechea băutură comunistă şi a relansat marca Brifcor, sucul de care ţi-era dor, alături de Quick-Cola. Patru ani mai târziu, grupul a relansat şi Cico, băutură fabricată la începutul anilor ‘60 în cartierul Militari.

Ca instituție, CEC-ul a fost înființat cu un secol și jumătate în urmă. În 1996, CEC a devenit societate bancară pe acţiuni, statul român fiind acţionar unic. Trei ani mai târziu, Casa de Economii şi Consemnaţiuni avea șapte milioane de clienți și gestiona circa 11 miliarde de lei vechi, adică aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație. În 2008, CEC-ul și-a lansat noua identitate și denumire – CEC Bank.
Multe branduri autohtone încă se află pe primele locuri în topul celor mai populare mărci româneşti. Mai mult, consumatorii consideră că acestea sunt printre cele mai de încredere mărci autohtone, potrivit mai multor studii din domeniu publicate de-a lungul anilor. 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE