Transgaz, operatorul român pentru transportul gazelor, s-a transformat într-o rețea de rude și foști ofițeri de informații. Cei mai apropiați oameni din jurul lui Ion Sterian, directorul general al Transgaz, sunt foști ofițeri din serviciile secrete, rude sau rude ale rudelor. Pe listă se numără Marius Stoica – fost general SRI, consilierul directorului-general, Alexandru Iuga – fost general SRI, directorul de la Aprovizionare și Transport, Cezar Aurelian Țolescu – fost ofițer superior al SRI, șef de serviciu. Și soția lui, Geanina Elena Țolescu este fost ofițer SRI la Direcția de contraspionaj radio, și acum ocupă funcția de șef al Serviciului Financiar. Fostul șef al Poliției de Frontieră, chestorul Nelu Pop, este consilierul directorului-general. Dumitru Buleandră, fost ofițer UM 0215, este angajat la IT, iar Viorel Ciprian Achim este fost ofițer SRI și ocupă funcția de Șef al Serviciu Mediu, Protecție și Securitate la Transgaz. 

Nu doar ofițerii serviciilor secrete și-au găsit locuri călduțe în Transgaz, potrivit datelor obținute de G4media și publicate anul trecut. Rude ale șefilor, rude ale politicienilor, foști parteneri de afaceri sau vecini sunt pe lista angajaților.

Soția lui Daniel Chițoiu, lider ALDE, fost deputat și fost ministru al economiei, lucrează la Resurse Umane. Lista continuă cu Cornel Rizea, nepotul directorului general. El este angajat ca inginer, dar lucrează ca șofer. La fel și Mihai Vasile, șoferul directorului general. El este angajat în structura care se ocupă de conducta BRUA. Emilia Costin este nepoata directorului Ion Sterian și ocupă funcția de Șef Birou Verificare și Monitorizare Achiziții. O altă prezență interesantă este Veronica Viscopoleanu. Ea a fost asociată cu Domnița Sterian soția directorului, iar acum este consilier al directorului-general. Chiar și fiica unui ospătar de la Club Floreasca la care servesc masa membrii conducerii Transgaz și-a făcut loc în compania de stat. 

În 2019 presa dezvăluia că Transgaz Mediaș SA, societate unde unul dintre directori este fratele Laurei Codruța Kovesi, i-a acordat un contract 30 milioane de euro prin licitație firmei SUTECH tot din Mediaș. Evenimentul Zilei a publicat atunci un articol în care susținea că soția fratelui Laurei Codruța Kovesi, Adriana Lascu, lucrează chiar la firma care a câștigat această licitație.

În plus, Sergiu Lascu, fratele fostei șefe DNA, a fost implicat și în celebrul dosar Transgaz. Ancheta a început în 2014, după ce Corpul de control al premierului Victor Ponta a sesizat parchetul anticorupție privind comiterea unor posibile fapte de corupție la această companie. Dosarul a fost în cele din urmă clasat. După aproximativ trei ani de anchetă, timp în care nu s-a depasit faza in rem, DNA–Alba Iulia a decis clasarea cauzei, potrivit luju.ro.

În 2011, Emil Boc, premierul de atunci, s-a opus privatizării Romgaz şi Transgaz. El a declarat că va accepta doar vânzarea unor pachete minoritare. Principalul argument invocat este pierderea controlului statului asupra unui domeniu strategic şi implicit asupra preţului gazelor la consumator. Cu doar o săptămână înainte, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gittenstein, avertiza într-o declaraţie deosebit de dură asupra nevoii de a privatiza domeniul energetic, condus de oameni lipsiţi de experienţă, apropiaţi de mediul politic.

Doi ani mai târziu aflam că statul a transferat întreg pachetul de 15% din acțiunile Transgaz contra sumei de 315 milioane de lei. Statul român, prin Ministerul Economiei, deţine 58,5% din acţiunile Transgaz, iar restul sunt tranzacţionate pe bursă.
De-a lungul timpului au fost și suspiciuni de achiziții trucate la Transgaz, care au determinat Consiliul Concurenței să meargă în inspecție la 13 companii bănuite că s-ar fi înțeles în privința ofertelor.

Companiile au fost suspectate că ar fi participat în 2011 cu oferte false la zece licitații organizate de firma de trasport gaze naturale. Miza era atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale și lucrări de modernizare și întreținere a instalațiilor, în valoare totală de aproximativ 8 milioane de euro.

În 2012, Consiliul Concurenței a amendat patru din cele 13 societăți investigate, respectiv Condmag Braşov, Inspet Ploieşti, Moldocor Piatra Neamţ şi TMUCB, cu 5,6 milioane de euro, pentru trucarea unor licitații din anul 2009. Moldocor și TMUCB au fost penalizate cu încă 3 milioane de euro într-un alt caz în care ar fi corelat ofertele financiare într-o licitație desfășurată doi ani mai târziu. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a precizat atunci că această procedură a determinat creșterea prețului de achiziție pentru Transgaz.

Și compania care deţine monopolul transportului de gaze naturale în România a fost sancţionată la finalul anului trecut de către Consiliul Concurenţei cu o amendă de aproape 35 de milioane de lei. Motivul? Denaturarea procesului competitiv în cadrul a opt proceduri de achiziţie publică organizate în 2011.

România și Ungaria consumă aproximativ aceeași cantitate de gaze naturale. Numai că țara vecină are aproximativ jumătate din populația României, iar Produsul Intern Brut al României este cu 64% mai mare decât al Ungariei.
România ar trebui să fie țara cel mai puțin dependentă de importurile de gaze naturale. Specialiștii spun că ar trebui să avem trei mari priorități pentru utilizarea gazelor din Marea Neagră.

Este vorba despre înlocuirea centralelor electrice pe cărbune cu unele pe gaze, extinderea rețelelor de alimentare cu gaze și valorificarea superioară a gazelor prin redeschiderea capacităților petrochimice. 

În ultimii ani, Transgaz a lucrat la cel mai ambițios proiect de transport de gaze naturale – gazoductul BRUA. După finalizare, gazoductul va traversa Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Potrivit reprezentanților Trangaz, în luna martie a anului trecut, proiectul era realizat în proporție de 85 la sută, iar, la nivel național, în ultimii patru ani s-au construit peste 400 de kilometri de conducte de transport gaz. Potrivit estimărilor, gazoductul BRUA ar fi trebuit să fie gata la finalul anului trecut. Investițiile în infrastructură conduc automat și la beneficii pentru consumatorii casnici care ar putea cumpăra gaz mai ieftin. Prin lucrările Transgaz, Republica Moldova ar urma să fie conectată cu piața Europeană.

De altfel, În 2018, Transgaz a cumpărat o companie din Republica Moldova. Înființată în 2014, Vestmoldtransgaz deținea și administra rețeaua de conducte de gaze din vestul Moldovei și oferea servicii de transport gaze naturale vecinilor de peste Prut.
Directorul Transgaz, Ion Sterian a anunţat la acea vreme că se va asigura infrastructura de transport pentru ca Republica Moldova să fie alimentată şi din alte surse. Potrivit informaţiilor din presă, preţul pe care Transgaz l-a plătit a fost de 8,8 mil. euro, condiţia pusă în această licitaţie fiind realizarea unei investiţii de 93 de milioane de euro pentru o conductă de peste 100 de kilometri care să lege Ungheniul de Chişinău. La jumătatea anului trecut, Ludovic Orban, premierul de atunci, anunța că a fost finalizat și gazoductul Ungheni – Chişinău. Acesta a susținut că va exista posibilitatea furnizării de gaze din România în Republica Moldova.

În aceeași perioadă, Transgaz a fost interesată să cumpere compania din Grecia care se ocupă de transportul de gaze. Până la urmă, autoritățile elene au acceptat oferta depusă de consorțiul format din Snam, Enagas Internacional și Fluxys pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni la transportatorul național de gaze naturale DESFA. Achiziția era însă destul de importantă pentru țara noastră pentru că ar fi permis Transgaz și României să-și sporească și să-și consolideze rolul în dezvoltarea coridorului vertical integrat nord-sud de transport al gazelor naturale. Acesta pleacă de la bogatele zăcăminte din regiunea Mării Caspice și ajunge până în Europa Centrală. Snam, Enagas și Fluxys au oferit 535 milioane de euro pentru cumpărarea unui pachet de 66% la compania greacă de la Hellenic Petroleum și HDRAF, autoritatea elenă din domeniul privatizării.

Transgaz, operatorul tehnic care asigură transportul a 90% din gazele naturale consumate în România, a încheiat primele nouă luni din 2020 cu un profit net de 224,7 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de perioada similară din 2019.