Stiri economice
Consecințele anulării Măsurii 3. Guvernul renunță la investiții care ar fi creat peste 10.000 noi locuri de muncă. Analiză REI – Capital

Consecințele anulării Măsurii 3
Un număr de aproximativ 3.500 de companii care fac parte din „lista verde” pentru finanțare nerambursabilă, dintr-un total de 27.000, care au aplicat pentru sprijin financiar prin intermediul Măsurii 3 de susținere a investițiilor în România, proiect anunțat de Guvernul României în cursul anului 2020, și care au întrunit toate condițiile pentru a primi fondurile de la Stat, ar fi creat peste 10.000 de noi locuri de muncă și ar fi plătit taxe în cuantum de 300 milioane de euro doar cu salarizarea acestora pentru o perioadă de 5 ani, în timp ce investițiile generate de acestea ar fi depășit 1 miliard euro, însă autoritățile iau în calcul anularea completă a finanțării acestora, potrivit datelor REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri nerambursabile prin fonduri europene și ajutoare de stat.
„Tragem un semnal de alarmă autorităților responsabile să identifice soluții eficiente și transparente pentru traversarea acestui impas în care ne aflăm. Dacă nu se pot găsi în luna iunie resurse financiare, propunem să se amâne semnarea contractelor până la 1 septembrie și să se aloce fonduri la rectificarea bugetară. La cele peste 300 de milioane de euro potențiale taxe plătite de companiile beneficiare către stat mai adăugam și impozitul pe profit, clădiri, dezvoltarea pe orizontală a altor companii – efortul de 500 milioane de euro al Guvernului ar fi contribuit la dezvoltarea IMM din Romania si creșterea PIB.
În plus, investițiile generate de companii ar fi depășit 1 miliard euro, dată fiind cofinanțarea asumată de către beneficiari, crearea de 10.000 noi locuri de muncă. O altă consecință a anulării M3 este că, pe de-o parte, cele peste 27.000 de companii care au aplicat își vor pierde încrederea pe viitor în accesarea surselor de finanțare oferite de Guvern, în ciuda efortului constant pe care noi și echipa noastră îl facem de peste 10 ani, dar și a companiilor de consultanță de a mai lucra pe proiecte finanțate din fonduri de stat, în condițiile în care nu există o predictibilitate și asumare ferme”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
Companiile ar fi trebuit să beneficieze de granturi cuprinse între 50.000 și 200.000 de euro
În cadrul Măsurii 3 – Granturi pentru investiții, cu peste 27.736 cereri depuse, companiile ar fi trebuit să beneficieze de granturi cuprinse între 50.000 și 200.000 de euro pentru proiecte de dezvoltare, însă o presupusă fraudă sesizată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România, dar nedovedită până în prezent, cât și lipsa fondurilor necesare pentru plata primei Scheme Horeca – Măsura 2, au condus la blocarea finanțării proiectelor, chiar dacă acestea întruneau, pentru un număr de circa 3.500 de companii, criteriile de eligibilitate în totalitate.
„Un număr de peste 450 de companii au aplicat pentru Măsura 3 prin intermediul echipei noastre de consultanți specializați, respectând cu strictețe toți pașii menționați în Ghidul Solicitantului. Înțelegem situația și respectăm deciziile Ministerului, însă peste 10% din proiectele depuse prin noi se află în ‘zona verde’, iar companiile care au aplicat cu sprijinul REI sunt îndreptățite să primească finanțarea cuvenită, conform comunicărilor oficiale”, a mai adăugat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
Peste 40 mil. EUR plătite și pierdute de companii pentru proiectare și consultanță
Cele peste 27.000 de companii care au aplicat pentru sprijin financiar prin intermediul Măsurii 3 de susținere a investițiilor în România ar fi plătit peste 40 de milioane de euro pentru serviciile de consultanță și proiectare primite, bani pe care acestea îi vor pierde, în cazul în care Măsura 3 va fi complet anulată, mai arată datele REI Finance Advisors.
Potrivit REI, în piață s-au plătit sume cuprinse între 500 si chiar 4.000 de euro pentru serviciile de consultanță și proiectare, cât și pentru intocmirea devizului general, bani care, în contextul actual, nu s-ar mai putea recupera, asta deoarece Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a publicat o notă de fundamentare privind anularea Măsurii 3 și mutarea fondurilor la Măsura 2.
„Din totalul celor 450 de proiecte cu care am aplicat pentru Măsura 3, peste 10% se află în zona verde, conform actualizărilor Ministerului. Pentru aceste companii am pregătit ofertele, conform precizărilor Guvernului, am întocmit bugetul, prognozele financiare, am depus proiectele pe platforma Ministerului, am alocat o resursă importantă din companie pentru urgentarea demersurilor în vederea eficientizării timpilor pentru redepunere, însă companiile nu își vor mai achita costurile de consultanță pentru implementare, în cuantum estimat la circa jumătate de milion euro, în condițiile în care se va anula Măsura 3, ceea ce va crea un deficit considerabil de cashflow.
Credem că abia de anul viitor Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa axele de finanțare pentru perioada programatică 2021-2027. Situația este cu atât mai gravă cu cât nu există o certitudine de alocare a fondurilor față de companiile care și-au demonstrat eligibilitatea în noua formă propusă de Guvern”, a adăugat Roxana Mircea.
Guvernul propune relansarea Măsurii 3 cu fonduri provenite din REACT-EU
Una dintre propunerile vehiculate de Guvern ar fi relansarea Măsurii 3 cu sume provenite din alte surse de finanțare europeană, respectiv din REACT-EU, însă acest program va fi disponibil abia de anul viitor, iar beneficiarii nu pot aștepta 2-3 ani pentru achiziția echipamentelor necesare pentru dezvoltare.
Guvernul a anunțat că beneficiarii care au depus cereri de finanțare pentru accesarea de fonduri prin Măsura 3 nu vor fi restricționați prin criterii de eligibilitate să își redepună aplicația în vederea obținerii de granturi, însă cei care au vizat achiziția de hale, structuri de cazare, mai precis peste 1.000 de proiecte, nu vor mai fi eligibili. Proiectul de modificare a OUG 130 se află, însă, în plină dezbatere publică.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 a suferit modificări succesive, avându-se în vedere impactul pozitiv al măsurilor stabilite prin aceasta cât și solicitările de acordare sprijin adresate de potențialii beneficiari.
Astfel, pentru Măsura 1 s-au înregistrat un număr de 29.250 cereri. După evaluarea acestora și procesul de contractare, rezultă o economie de aproximativ 50 milioane euro.
În cadrul Măsurii 2 s-au depus un număr de 22.226 cereri, în valoare de 5.246.397.727 lei. Având în vedere epuizarea bugetului, doar 3.945 contracte de finanțare au putut fi semnate.
În cadrul Măsurii 3 au fost depuse 27.736 cereri și doar aproximativ 4.000 de companii ar fi fost eligibile pentru finanțare, la cele 500 milioane euro fonduri alocate M3. Solicitarea de peste 7 ori mai mare a bugetului alocat arată nevoia acută de finanțare a IMM din România, cu atât mai mult în contextul Pandemiei, care a afectat și mai mult companiile cu activitate pe plan local.
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
REVOLUȚIA REPARAȚIILOR DE ROBOȚI ASPIRATORI
-
Evenimenteacum 2 zile
RĂCIREA BRUSCĂ A VREMII A URCAT EXPLOZIV PREȚUL ENERGIEI ȘI GAZELOR. ROMÂNIA, A DOUA CEA MAI SCUMPĂ DIN UE
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum o zi
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?