Connect with us

Stiri economice

Demisia momentului în România. Tocmai a decis să renunțe la funcție. Este scandal total – Capital

Publicat

pe

De altfel, cea mai importantă realizare a lui Toader a fost indepărtarea vestitului istoric Marius Oprea din institutul pe care îl conducea, respectiv pe care a pus chiar bazele IICCMER. Oprea este recunoscut pentru demascarea torționarilor comuniști.

„Astăzi, mi-am înaintat demisia din funcția de președinte executiv al IICCMER.

În perioada celor doi ani de mandat, am întreprins toate acțiunile aferente îndeplinirii scopului și obiectivelor IICCMER, în ciuda faptului că am preluat o instituție nefuncțională, atât din punct de vedere administrativ, cât și din punctul de vedere al activității de cercetare (domenii pe care am reușit să le reorganizez și să le dinamizez).

Am aprobat și derulat proiecte de cercetare care au în prim-plan investigarea riguroasă a aspectelor ce țin de istoria regimului comunist din România. De asemenea, am inițiat proiecte de investigații de referință, precum recuperarea memoriei deținuților politic care au luat parte la lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanța (1951-1953). Totodată, proiectul de investigare a crimelor și abuzurilor comise în urma tentativelor de trecere a frontierei de stat în perioada comunistă este acum într-un stadiu avansat, acesta constituind unul dintre obiectivele prioritare ale Institutului în timpul mandatului meu.

Nu mai puțin, pe parcursul celor doi ani am întreprins activități sistematice și coerente în ceea ce privește proiectul major – finanțat prin PNRR – Memorialul „Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România”, activități fără de care acest proiect de importanță națională nu se poate implementa, ținând cont de dezinteresul și managementul defectuos din perioada anterioară anului 2020 (aspect care face obiectul unei plângeri penale înaintate DNA).

Cu toate acestea, în pofida efortului sistematic în care m-am ancorat, am întâmpinat piedici constante din partea anumitor instituții ale statului sau atacuri virulente la adresa vieții private, acțiuni care mi-au provocat un grav prejudiciu de imagine, în ciuda lipsei de consistență a falsurilor lansate în spațiul public. Este regretabil faptul că privarea unor salariați / terțe persoane de privilegii financiare și de orice altă natură (privilegii de care unii au beneficiat anterior și care pot fi plasate la limita legii) a generat acțiuni abjecte, cu scopul inducerii în eroare a celor mai înalte foruri decizionale.

Părăsesc această funcție fiind în continuare convinsă de misiunea importantă pe care o are IICCMER, de investigare și identificare a abuzurilor și încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum și sesizarea organelor îndreptățile să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situații de încălcare a legii”, a scris Alexandra Toader pe Facebook.

În scrisoarea deschisă de care vorbeam mai sus, cercetătorii acuzau nereguli grave în funcționarea institutului sub conducerea Alexandrei Toader.

Marius Oprea, în vizorul tuturor

Istoricul Marius Oprea este cunoscut pentru implicarea sa în anchetele privind victimele Securității, dar și pentru documentarea care viza torționarii comuniști. În baza probelor adunate de istoric, care le-a pus la dispoziția procurorilor, instanța l-a condamnat pe torționarul Alexandru Vișinescu la 20 de ani pentru crime împotriva umanității (în 2016 decizia definitivă).

Marius Oprea a mai fost înlăturat şi în 2010, de Guvernul PDL. La acel moment, printre cei care i-au luat apărarea a fost şi Herta Muller, laureată a Premiului Nobel, care a numit manevra „o bătalie câştigată de structurile vechiului regim”.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE