Connect with us

Evenimente

Eugen Tomac, 5 întrebări pentru un loc eligibil/Este corect ce faci PMP-ului?

Publicat

pe

O noua minciuna ordinara si o incercare disperata de manipulare marca „tomac”, ucraineanul cu probleme penale, manipulare incercata prin „interviul” „aparut” in News.ro, publicat in data de 18.01.2022, orele 08.25: „INTERVIU – Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele”

https://www.news.ro/politic-intern/interviu-eugen-tomac-cristian-diaconescu-a-negociat-pentru-el-functia-de-ministru-al-justitiei-la-discutiile-de-fuziune-cu-pnl-a-si-spus-ca-el-cunoaste-foarte-bine-dosarele-1922402518502022010820557972?fbclid=IwAR1JoRzuCNCFuhZrp3nkW25rbCZ6IWnICiwX7PlPWChg2aFWabCUzi4EVuc

„Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susţine că actualul preşedinte al partidului, Cristian Diaconescu, a negociat cu PNL, în prezenţa sa, postul de ministru al Justiţiei. Discuţia despre ministerul Justiţiei a avut loc în toamnă, în contextul negocierilor pentru fuziunea PNL-PMP. Eugen Tomac nu respinge o revenire în fruntea partidului şi crede că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce ”70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.
„News.ro: Cronologic, cum au decurs negocierile dintre PNL şi PMP pentru fuziune?
Eugen Tomac: În primul rând, cel mai important lucru de subliniat este că PNL dintotdeauna a sabotat activitatea PMP. În 2016, ne-au luat candidaţi la locale, în 2020 s-a repetat aceeaşi situaţie. Într-un fel sau altul, am fost într-o competiţie continuă pe acelaşi electorat de dreapta, dar PNL n-a avut niciodată o parte din acest electorat, care i-a fost fidel preşedintelui Traian Băsescu. În 2020, a existat o invitaţie din partea domnului Orban de a face o fuziune cu PNL.
Înainte de alegeri?
Înainte de alegerile locale. Între premierul Orban şi preşedintele Băsescu a existat o discuţie, iar răspunsul preşedintelui Băsescu a fost cât se poate de limpede: nu suntem interesaţi de un asemenea proiect. Consecinţa a fost că PNL ne-a exclus de la orice coaliţie de dreapta la alegerile locale, în condiţiile în care domnul Orban mi-a spus că va insista ca PMP să facă parte dintr-o coaliţie de dreapta, inclusiv la Bucureşti.
Până la urmă, la Bucureşti aţi scos singuri 10%, iar pe ţară aţi ieşit pe locul trei, deci nu v-a dăunat atât de mult refuzul fuziunii.
Da, prin candidatura domnului Traian Băsescu am mobilizat electorat foarte mult în ţară, astfel PMP reuşind să obţină cei mai mulţi aleşi locali după PSD şi PNL. Aceasta este zestrea pe care partidul nostru o are la ora actuală. În cursul anului trecut, după Congresul PNL din septembrie, preşedintele proaspăt ales Florin Cîţu ne-a invitat să analizăm dacă dorim o fuziune între PNL şi PMP.
V-a invitat pe dumneavoastră şi pe Cristian Diaconescu?
Discuţia întâi a avut-o cu mine şi, având în vedere că eu sunt doar membru al PMP, i-am recomandat domnului Cîţu să discute cu preşedintele partidului, domnul Diaconescu, ceea ce a şi făcut. Domnul Diaconescu a informat partidul despre această discuţie, iar PMP a dat un vot în unanimitate în care eu şi domnia sa am fost mandataţi să începem discuţiile cu PNL.
Pentru fuziune.
Evident, pentru un proiect comun PNL-PMP.
Staţi puţin! Această expresie – ”proiect comun” – a fost folosită şi de Cristian Diaconescu, dar nicidecum în sensul unei fuziuni, ci doar al unei colaborări între PNL şi PMP.
Evident că discuţia a fost despre fuziune. Eu chiar am avut o intervenţie într-o şedinţă a partidului, pe zoom, unde am spus de două ori: ”Dragi colegi, pentru a nu exista niciun fel de confuzie, trebuie să ştiţi că invitaţia liberalilor nu este pentru a face acte de caritate, ci urmăresc înghiţirea PMP, deci e o fuziune”. Prin urmare, toţi cei prezenţi la şedinţă au ştiut că mergem să începem discuţiile cu PNL pentru o eventuală fuziune.
La discuţia cu PNL, aţi negociat pentru dvs locul 5 pe lista PNL la europarlamentare, aşa cum se vehiculează pe surse?
Nu, este o glumă. Este una dintre minciunile care s-au tot spus în aceste zile. La această discuţie am participat eu şi domnul Diaconescu din partea PMP, iar din partea PNL au participat domnul preşedinte Florin Cîţu şi domnii prim-vicepreşedinţi Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Flutur. Am stabilit că trebuie să se formeze o echipă comună de negociere. La această discuţie, domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are – a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele – bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern.
Ca să fie clar: spuneţi că domnul Diaconescu încerca să negocieze pentru el funcţia de ministru al justiţiei?
Evident. A spus şi în partid că cei de la PNL par a fi deschişi să aibă o discuţie inclusiv la nivel de ministere, iar de faţă cu mine, în formatul pe care l-am prezentat, domnia sa şi-a oferit expertiza pentru Ministerul Justiţiei. Repet, cei de la PNL au spus că nu se discută despre ministere.
Dar despre alte funcţii aţi mai discutat cu PNL?
În acel format s-a discutat doar despre formarea unei comisii comune în care să vedem ce propune PMP şi ce oferă PNL. Nu s-a discutat nici despre funcţii, nici despre europarlamentare, nici despre secretari de stat. Apoi, domnul Diaconescu nu a mai vrut să continue discuţiile.
Şi care a fost explicaţia?
Nu a explicat niciodată, pentru că de atunci noi nu am mai avut nicio şedinţă.
Şi cum s-a ajuns la această ruptură dintre dvs şi Cristian Diaconescu?
Nu este o ruptură. Suntem prea mici pentru a avea conflicte interne. Este pur şi simplu o viziune diferită a domniei sale faţă de a mea cu privire la modul în care este gestionată viaţa unui partid. O parte din colegi mi-au solicitat să-i cer domnului Diaconescu să convoace o şedinţă pentru a discuta chestiuni care ţin de administraţia locală. Avem o majoritate PSD-PNL-UDMR care are peste 90% din administraţia publică în curtea sa. Primarii noştri sunt neglijaţi. Partidul nu a avut o viaţă internă activă în ultimul an, motiv pentru care i-am cerut domnului Diaconescu o şedinţă pentru a dezbate aceste chestiuni.
Şi de la o şedinţă s-a ajuns tocmai până la convocarea unui congres.
Domnul preşedinte nu a dorit să convoace această şedinţă şi nu ne-a explicat niciodată care este motivul, dar mi-a spus mie, în prezenţa celor doi secretari generali adjuncţi, că avem formula prevăzută în statut, că atunci când o treime din organizaţiile PMP solicită convocarea unei şedinţe, să o facem. Şi eu am acţionat ca un om responsabil. Toate şedinţele noastre sunt convocate pe grupul de WhatsApp, iar acolo 34 de lideri ne-am asumat covocarea acestei şedinţe. Domnul preşedinte Diaconescu a participat la aceste discuţii, şi-a spus şi punctul de vedere. Am crezut cu toţii că vom avea o şedinţă aşezată, în care să dezbatem problemele de pe agendă. Din păcate, din raţiuni pe care nu le înţeleg, domnia sa nu a dorit să vină la partid, la o întâlnire cu 46 de lideri ai PMP, însemnând practic peste 70% din conducerea partidului. Pentru că nu a participat la această şedinţă, evident că în mod spontan s-a ridicat această problemă de a convoca un nou congres în data de 19 februarie, pentru a reaşeza lucrurile astfel încât PMP să redevină un jucător pe scena politică, chiar dacă nu este în Parlament.
Veţi candida la şefia PMP?
Noi am convocat, împreună cu domnul Diaconescu – pentru că am avut o întâlnire cu domnia sa în urmă cu două zile – o întâlnire la Sibiu, la invitaţia domnului Ariton, preşedintele organizaţiei noastre de acolo. Ne vom întâlni la Sibiu şi vom stabili care este formula cu care este cel mai bine să mergem în congres pentru a ieşi mai întăriţi şi nicidecum mai dezbinaţi.
Dar vă tentează să candidaţi din nou?
Eu am fost de trei ori preşedintele PMP: când l-am fondat, după ce s-a retras Elena Udrea şi după retragerea preşedintelui Traian Băsescu. Eu sunt un om politic cu simţul răspunderii, dar nu alerg după funcţii.
Totuşi, rămâne o piatră de moară eşecul dvs în a atinge pragul electoral la alegerile din 2020. Mai puteţi ajuta acum partidul?
Mai sunt trei ani până la alegeri. Obiectivul PMP este unul singur: de a păstra echipa unită şi de a încerca să convingă şi alţi oameni să vină alături de un partid curat şi curajos. Trebuie să ne restartăm echipa, împreună şi cu domnul Diaconescu, astfel încât să putem merge mai departe. Eu sunt convins că vom ieşi întăriţi din această dispută internă.
La Congres veţi vota o rezoluţie care să-l oblige pe viitorul preşedinte al partidului să fuzioneze cu PNL?
Nu, exclus. La congresul din 19 februarie nu se discută despre nicio fuziune. Statutul PMP prevede că o fuziune sau o alianţă se realizează cu 75% din voturile celor prezenţi la un congres. Deci cine a împins această discuţie în mod iresponsabil în spaţiul public n-a făcut decât un mare rău partidului. Eu ştiu ce înseamnă o fuziune, pentru că PMP a mai avut această experienţă cu UNPR, care a eşuat.
Ce şanse îi daţi lui Cristian Diaconescu să rămână preşedinte al partidului?
Şansa pe care i-o va da Congresul.
Mai mari, mai mici?
În condiţiile în care peste 70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere a PMP, îmi este foarte greu să vă dau un alt răspuns decât cel pe care l-au dat colegii mei prin vot. Într-un partid, deciziile se iau prin instrumente democratice. Îţi convin, nu-ţi convin, e o altă chestiune.
Deci şansele sale sunt mici. Am mai văzut o ştire care spunea că domnul Diaconescu a negociat şi cu PNL, şi cu PSD o eventuală fuziune. Ştiţi de vreo discuţie cu PSD?
Nu cunosc şi nu vreau să intru în speculaţii.
Se mai implică Traian Băsescu în viaţa de partid?
Nu, după alegerile parlamentare, domnul Băsescu nu s-a mai implicat nicio clipă în activitatea partidului, dar moştenirea sa politică trebuie promovată în continuare, pentru că urmăreşte obiective vitale pentru societatea noastră: de la legea sănătăţii, care este şi astăzi de actualitate, până la reforma parlamentară prin reducerea numărului de parlamentari la 300. Din păcate, Parlamentul ignoră două decizii ale CCR”.
Presedintele PMP, Cristian Diaconescu, a reactionat, atat pe pagina sa de socializare, cat si pe PAGINA OFICIALA A PMP de pe FACEBOOK:

https://m.facebook.com/103838215537756
„Îmi propusesem în aceste zile să păstrez tăcerea în legătură cu falsele frământări create în interiorul partidului, tocmai pentru a nu alimenta planul ticluit de o mână de colegi binevoitori de a vinde ieftin Partidul Mișcarea Populară.


Așa-zisa ședință a Colegiului Național de săptămâna trecută, preluarea abuzivă a canalelor oficiale de comunicare ale PMP, alimentarea liderilor PMP cu informații și zvonuri false, precum și declarațiile și interviurile pe care domnul Tomac le oferă nu sunt decât etape ale unei strategii de a băga Partidul Mișcarea Populară în moarte clinică, pentru ca mai apoi să îl poată oferi pe de-a-ntregul sau pe bucăți altor formațiuni politice în schimbul unor beneficii personale iluzorii.
Totuși, gândindu-mă la munca pe care eu și mulți alți colegi din PMP, inclusiv fondatorul său, am depus-o încă de la înființarea lui, la eforturile oamenilor din teritoriu care au dus, alături de noi, bătălii electorale mânați doar de convingere și nu de promisiunea unor funcții vremelnice în administrația publică, dar și la votul de încredere primit de la sute de mii de români care au crezut și cred în continuare că PMP are o voce diferită de a altora în politica românească, mă simt dator să fac următoarele precizări:
– Am un background profesional care îmi dă dreptul să nu mă împiedic și nici să depind de vreo funcție publică sau politică. Așadar, în ceea ce privește discuția cu lideri ai PNL pe care domnul Tomac o evocă, am participat la invitația și rugămintea acestuia din urmă, nu la invitația liberalilor. În cadrul acelei întâlniri nu s-a vorbit în niciun moment de funcția de ministru al Justiției, ci discuția deschisă de domnul Iulian Dumitrescu a vizat o cu totul altă tematică, legată de fondurile europene.
– Înainte de acea întâlnire, domnul Eugen Tomac mi-a spus că a transmis către PNL lista cu solicitările de funcții pe care o trimisese și către domnul Ludovic Orban, atunci cand erau împreună la guvernare.
– La întâlnirea de la Sinaia pe care domnul Tomac o aduce în discuție nu s-a votat în unanimitate nicio fuziune. Pentru că situația era deosebit de tensionată, au fost puse în discuție trei variante: fuziune, nicio fuziune sau colaborarea pe proiecte. Aceasta din urmă a fost și cea care a fost supusă la vot și aprobată. Întâlnirea de la Sinaia a arătat tuturor membrilor PMP că interesele unui grup nu se pot constitui în interesele întregului partid, iar munca de 7 ani a unor oameni de a construi o mișcare politică populară nu poate fi ștearsă cu buretele și vândută la kilogram.
– În urmă cu trei zile, i-am propus domnului Tomac să ne înțelegem în interior pe temele pe care a creat și alimentat disputa internă. Având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, mă simt nevoit să nu mai particip la nicio întâlnire care are, până la urmă, drept efect destrămarea Partidului Mișcarea Populară. Refuz să particip la orice încercare de sabotare a existenței și viitorului PMP și îmi doresc ca proiectele PMP să nu fie deturnate de interesele meschine ale unor colegi.
– De asemenea, astăzi vor fi depuse în instanță contestațiile referitoare la încălcările Statutului PMP în legătură cu adunarea din 12 ianuarie. În prezent, partidul este blocat ca efect al mișcărilor întreprinse de domnul Eugen Tomac”.
In zilele urmatoare, Incisiv de Prahova – va DEMONTA toate minciunile si manipularile gastii „PMP tomac”. Vom reveni! (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie

Publicat

pe

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 61,174 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în scădere cu 2,65% comparativ cu nivelul de la 31 octombrie 2024, informează un comunicat al Băncii Centrale.

În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 4,374 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 6,041 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro, scrie Agerpres.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 au fost de 69,573 miliarde euro, faţă de 71,361 miliarde euro la 31 octombrie 2024.

Plăţile scadente în luna decembrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 441 milioane euro.

Citeste in continuare

Evenimente

REZULTATE FINALE DE LA BEC: PSD, PE PRIMUL LOC LA SENAT ȘI CAMERA DEPUTAȚILOR. PARTIDELE SOS ȘI POT AU DEPĂȘIT UDMR

Publicat

pe

Biroul Electoral Central a anunţat, luni după-amiază, rezultatelle după centralizarea datelor din toate secțiile de votare pentru alegerile parlamentare, iar PSD se află pe prima poziţie atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, pe locurile următoare aflându-se AUR şi PNL.

Reprezentanţii BEC au declarat, luni, că pentru Senat, din totalul de 20059 secţii de votare, organizate în ţară şi în străinătate,  pe primul loc se află PSD, cu 22,30 %, urmat de Alianţa pentru Unirea Românilor, cu 18,3%, pe poziţia a treia se află Partidul Naţional Liberal, cu 14,28%.

Pe următoarele poziţii se află: Uniunea Salvaţi România, cu 12,26%, Partidul SOS România, cu 7,76%, Partidul Oamenilor Tineri, cu 6,39% și Uniunea Democrată Maghiară din România, cu 6,38%.

La Camera Deputaţilor, pe prima poziţie se află PSD, cu  21,96%, iar pe locurile următoare se află AUR, cu 18,01%, PNL a obţinut 13,20%,  USR, 12,40%, Partidul SOS România, cu 7,36%, Partidul Oamenilor Tineri, cu  6,46% și UDMR, cu  6,34%.

DATELE COMPLETE AICI.

Citeste in continuare

Evenimente

Ordonanța trenuleț, în vigoare de la anul. Care sunt modificările principale

Publicat

pe

Ordonanța „trenuleț” pregătită de Guvern vine cu noi modificări fiscale care vor intra în vigoare din 2025.

Documentul obținut de HotNews.ro și analizat de jurnaliști arată că, de la 1 ianuarie, în privința e-Factura, identificarea prin CNP devine opțională. Practic, se reglementează înscrierea pe factură a unui cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului – persoană fizică, dacă acesta nu comunică niciun cod. Documentul mai prevede restrângerea operațiunilor pentru care este obligatorie utilizarea sistemului național e-Factura numai la operațiunile cu locul livrării/prestării din punct de vedere al TVA în România.

În acest sens se elimină excepția de la obligația utilizării sistemului național RO e–Factura pentru facturile simplificate (altele decât bonurile fiscale), și se introduce obligația referitoare la înscrierea în facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice/sectoriale etc. a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referinţă în domeniul achiziţiilor publice.

Fiindcă toate facturile emise în relația B2C (n.r. business-to-consumer, facturile emise de societăți comerciale persoanelor fizice) vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025, se abrogă prevederile referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanţă titularilor acestora. Totodată, se instituie obligația înscrierii în facturile simplificate și a codului de înregistrare în scopuri de TVA sau a codului de identificare fiscală al beneficiarului, în cazul în care acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă, informație necesară în contextul obligațiilor instituite în legătură cu utilizarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura pentru aceste facturi.

În ceea ce privește RO e-Transport, proiectul prevede amânarea intrării în vigoare a e-Transport pentru operatorii economici autorizați (AEO) până la 31 martie 2025.

Amintim aici că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 69/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 21 iunie 2024, extinde utilizarea sistemului RO e-Factura și pentru tranzacțiile B2C. Conform OUG nr. 69/2024, în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024, utilizarea sistemului RO e-Factura în relația B2C a a fost și este opțională, devenind obligatorie începând cu 1 ianuarie 2025. Fac excepție facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Noi schimbări și la e-TVA

Proiectul de ordonanță propune amânarea obligației persoanelor impozabile de transmitere a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” de către ANAF, și implicit a sancțiunii pentru neîndeplinirea acestei obligații, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025.

Se va clarifica, spune documentul, TVA colectate prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în sensul că persoanele impozabile care implementează astfel de programe și au dedus TVA pentru achiziții, trebuie să emită o autofactură (CNI). Tot prin această ordonanță se desemnează autoritatea să reprezinte România în cadrul procedurii comune de achiziții publice între Comisia Europeană și statele membre, a platformei centrale comune declaranților autorizați CBAM, destinată vânzării certificatelor CBAM (mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră).

Obligația persoanelor impozabile de a transmite rezultatul verificărilor asupra diferențelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” de către ANAF, precum și sancțiunile aferente neîndeplinirii acestei obligații, sunt reglementate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 70/2024. Conform acestei ordonanțe, intrarea în vigoare a obligației de transmitere a răspunsului la notificare a fost stabilită pentru data de 1 ianuarie 2025, respectiv 1 august 2025 pentru persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE