Connect with us

Stiri economice

Facebook a schimbat modul cum afișează linkurile la siteurile de știri, inclusiv în România

Publicat

pe

Rețeaua de socializare Facebook a început să schimbe modul cum afișează linkurile către site-urile de știri, motivând schimbarea cu un articol al directivei europene pe tema drepturilor de autor.

Noul mod de postare a stirilor pe FacebookFoto: Colaj foto

Facebook a început să afișeze linkurile către știri în mod minimalist, fără poze și parte din conținut, ci doar ca niște linkuri simple și cu o previzualizare minimă doar la titlu.

Practic așa vor arăta postările pe care orice utilizator din România (și alte state membre UE) le va face și va include în ele linkuri către articolele de presă, potrivit explicațiilor date de companie.

  • „Directiva Uniunii Europene privind drepturile de autor (EUCD) determină statele membre ale UE să creeze reguli pentru modul în care platformele pot afișa previzualizări ale anumitor articole de știri. Când altcineva decât editorul de presă distribuie un articol de pe un site de știri, acesta poate afișa ca link fără imagini sau text din articol. Vă rugăm să rețineți că țările membre ale UE au reguli diferite care influențează modul în care oamenii văd conținutul știrilor sau linkurile”, susține Facebook.
  • „În timp ce articolul 15 din EUCD nu se aplică utilizărilor private sau necomerciale ale publicațiilor de presă de către utilizatori individuali sau în ceea ce privește utilizarea cuvintelor individuale sau a extraselor foarte scurte dintr-o publicație de presă, pentru a respecta principiul articolului 15 al controlului editorilor , Facebook a decis să schimbe în mod voluntar modul în care unele link-uri de știri sunt partajate în jurisdicții selectate – de exemplu doar ca titlu și hyperlink – cu excepția cazului în care editorul de presă ne acordă o licență pentru a le afișa așa cum facem acum, care poate include o redare bogată bazată pe denumiri meta tag”, mai notează publicația.
  • „În mod implicit, linkurile către domeniile editorilor de presă partajate de altcineva decât editorul de presă pe Facebook sau fără permisiunea acestuia vor fi afișate numai cu hyperlinkul și titlul paginii la care se face legătura”, mai spune Facebook.

Directiva europeană privind drepturile de autor la care Facebook face referire a fost adoptată în 2018 și a născut numeroase controverse între giganții internetului, editurile de presă și apărătorii civici ai libertății pe internet. În jurul acelei directive privite de unii foarte restrictive s-a născut atunci și mișcarea #SaveYourInternet.

Noua Lege a drepturilor de autor, publicată în Monitorul Oficial din România / Ce presupune pentru postarea pe Facebook sau YouTube

În România, noua lege 69/2022, privind drepturile de autor, care schimbă modul în care se postează pe Facebook sau Youtube, s-a publicat pe 1 aprilie 2022.

Noua Lege 69/2022 modifică Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Astfel, România transpune în legislația națională Directiva europeană 790/2019 privind dreptul de autor şi drepturile conexe pe piaţa unică digitală, un act normativ european care a stârnit nemulțumirea unor mari platforme online, ca YouTube sau Facebook, care se văd responsabilizate mai mult pentru conținutul pe care îl publică utilizatorii lor, din punctul de vedere al drepturilor de autor.

Printre altele, legea definește furnizorul unui serviciu online de partajare de conținut drept „un furnizor al unui serviciu al societății informaționale, al cărui scop principal sau unul dintre scopurile principale este acela de a stoca și de a oferi publicului acces la un volum semnificativ de opere protejate prin drept de autor sau de alte obiecte protejate încărcate de către utilizatorii săi, pe care le organizează și le promovează direct sau indirect, spre exemplu, prin utilizarea unor mijloace de promovare țintită, în scop lucrativ”.

Conform noii legi, un furnizor de servicii online de partajare de conținut trebuie să obțină o autorizație din partea autorilor, artiștilor interpreți sau executanți, producătorilor de fonograme și videograme, precum și din partea organismelor de radiodifuziune și televiziune și/sau editorilor publicațiilor de presă, de exemplu prin încheierea unui contract de licență, pentru a comunica public sau a pune la dispoziția publicului operele sau alte obiecte protejate.

Autorizația acoperă și actele de comunicare publică sau de punere la dispoziția publicului realizate de utilizatorii serviciilor online de partajare de conținut, atunci când aceștia nu acționează în exercitarea unei activități comerciale sau activitatea lor nu generează venituri semnificative în ceea ce privește actele relevante care fac obiectul autorizației acordate furnizorului de servicii online.

Furnizorii de servicii online de partajare de conținut au obligația de a obține autorizațiile necesare, iar în cazul în care nu au obținut aceste autorizații aceștia răspund pentru actele de comunicare publică neautorizate, inclusiv pentru punerea la dispoziția publicului a operelor protejate prin drepturi de autor sau a altor obiecte protejate.

Utilizatorii pot posta liber pe platformele online conținut protejat de drepturi de autor în cazuri în care este vorba despre:

a) citate, critici, recenzii;

b) utilizarea în scopuri de caricatură, parodiere sau pastișe.

O altă prevedere a Legii 69/2022 se referă la cazurile în care firmele sau alți utilizatori profesioniști iau texte cu copy-paste din presă sau de la alți deținători de drepturi de autor și le postează ca atare pe Facebook, pe bloguri sau pe alte astfel de platforme.

În astfel de cazuri, legea românească a stabilit o limită de maximum 120 de carctere care pot fi preluate fără să consimțământul deținătorului drepturilor de autor.

Mai multe detalii despre noua lege a drepturilor de autor pe StartupCafe.ro

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE