​HotNews a discutat cu oameni apropiați dosarului firmei care a țepuit OTP Bank cu peste 70 de milioane de lei, pentru a afla cum a fost posibil ca sofisticata inginerie financiară să se producă sub ochii bănci, dar și ai autorităților.

Bancnote euroFoto: Pixnio.com

Reacția OTP Bank

„În ceea ce privește informarea de presă cu privire la gruparea înfracțională în care este citată și compania OTP Bank România, dorim să aducem câteva precizări.

Ca de fiecare dată, banca a urmărit respectarea prevederilor legale și a efectuat toate demersurile necesare pentru a gestiona în mod adecvat situația.

În acest moment, colaborăm îndeaproape cu autoritățile implicate în investigația cazului, iar până la rezolvarea situației nu putem oferi detalii suplimentare. De altfel, OTP Bank a formulat ea însăși o sesizare penală cu privire la aspectele descrise.

Informăm, totodată, că, în situatia menționată, activitatea băncii nu a fost afectată în niciun fel. Reafirmăm angajamentul băncii privind respectarea tuturor prevederilor legale și a deciziilor instanțelor de judecată”, au transmis reprezentanții OTP, la solicitarea HotNews.

Cum de s-a ajuns aici

​Prin 2014-2015 a existat o sesizare făcută de OTP și de BNR în urma căreia s-a pus sechestru pe conturile unei firme aparent obișnuite, dar care făcea parte dintr-un grup mai mare de firme care avea legătură cu o spălare consistentă de bani făcută de ruși.

La acea vreme, supraveghetorul șef al BNR, Nicolae Cinteză spunea că BNR face verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție „destul de ciudată”, tranzacție al cărei mecanism era detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor, scrisoare consultată de HotNews.

”E inițiată deja o acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus Nicolae Cinteză, directorul de atunci al Direcției de Supraveghere din Banca Centrală.

După ce s-au blocat conturile firmei, a venit la București unul din cei doi asociați să deblocheze conturile, în baza unor acte false

Să revenim. „Banii veneau de undeva din SUA”, spun sursele noastre care au consultat dosarul. ”După ce s-au blocat conturile firmei, a venit la București unul din asociați- firma având doi asociați- să deblocheze conturile, în baza unor acte care nici ele nu erau tocmai ok. BNR a sesizat iar Parchetul. O vreme s-a lăsat liniștea, iar în 2021 Parchetul a deblocat banii. După care, celălalt asociat- o femeie- a venit cu documente cu tot felul de apostile, cum că ea ar fi de fapt împuternicită pe cont și a solicitat efectuarea unor operațiuni pe cont. În baza acelor documente s-au făcut o serie de transferuri financiare. După care a apărut și celălalt asociat, pretinzând că documentele femeii erau false și că nu trebuiau autorizate transferurile. Din nou, Parchetul a fost sesizat. Iar acum analizăm să vedem care dintre părți minte”, au mai spus sursele judiciare pentru HotNews.

Cum a reușit gruparea să scoată ilegal peste 70 de milioane de lei din contul unei bănci

Procurorii spun că gruparea ar fi folosit mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate și procuri certificate prin apostilă falsificate în care era atestată calitatea nereală de împuternicit pe conturile societății a liderului grupului) sau care nu erau apte să justifice din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a fondurilor bănești (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistență juridică încheiat cu un avocat și pus în executare, în mod formal, prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanță financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate).

Toate aceste documente au fost menite să justifice formal transferurile de sold/viramentele în conturile pretinșilor prestatori de servicii juridice/financiare.

Ulterior, sumele obținute au fost supuse unui amplu proces de spălare a banilor, fondurile obținute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore fiind împărțite și transmise către mai multe conturi bancare, operațiune urmată de retragerea de sume în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor/creditarea companiilor unde membrii grupului sau apropiați ai acestora erau acționari, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetățenie română, moldoveană, ucraineană și rusă, precum și transferuri cu o valoare neobișnuit de mare în raport cu obiectul tranzacțiilor (de exemplu, contracte de cesiune părți sociale cu o valoare nominală de 50 de lei în schimbul sumei de aproximativ 3.390.000 USD, antecontracte de vânzare – cumpărare).

La sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală vor fi duse la audieri 11 persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfășurarea activităților infracționale.