Stiri economice
Cât va mai dura scăderea monedelor europene în fața dolarului? Consecințe

Euro și alte monede europene majore continuă să se scufunde în raport cu un dolar aflat la maximele ultimilor ani, stimulat de statutul său de monedă de refugiu și de înăsprirea politicii monetare americane, potrivit AFP.

Dolari americani și euroFoto: Abdurrahman Antakyali / Zuma Press / Profimedia
De asemenea, războiul din Ucraina îndepărtează investitorii de activele europene, iar euro a scăzut cu 7% de la începutul anului, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și apropiindu-se de paritate cu dolarul.
Lira sterlină a scăzut cu 8% față de nivelul maxim atins în timpul pandemiei, iar francul elvețian cu 7,5%.
De ce scad monedele europene și care sunt consecințele?
Invazia rusă în Ucraina a șocat piețele în februarie.
Dolarul a beneficiat de statutul său de monedă de refugiu, căutată de investitori în perioade de instabilitate economică, în timp ce monedele europene au avut de suferit din cauza apropierii lor de conflict.
Mai multe țări din zona euro sunt dependente de importurile de energie din Rusia, iar economiile lor ar fi afectate de un embargo petrolier din partea Moscovei, pe care UE îl ia în considerare.
Dar ascensiunea Covid-19 în China și carantina care rezultă din aceasta apasă și asupra monedelor europene.
„Activitatea economică pare să încetinească în toate economiile majore, la fel ca și comerțul”, a declarat într-o notă Jonas Goltermann, economist la Capital Economics.
El subliniază că euro depinde de „creșterea globală și de condiții financiare flexibile”.
Întrucât economia americană este mai puțin afectată de șocurile economice generate de războiul din Ucraina și de Covidul din China, Fed își poate permite să înăsprească mai repede politica monetară pentru a contracara inflația.
Acest lucru face ca dolarul să fie mai atractiv, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) este împărțită în ceea ce privește majorarea ratelor sale.
Vladimir Putin ameninta ca taie gazul Europei Foto: Sergey Guneev / Sputnik / Profimedia
Care sunt consecințele pentru economie?
Prin urmare, Capital Economics nu exclude posibilitatea ca euro să ajungă la paritate cu dolarul.
Aceasta este o veste proastă într-un moment în care inflația este deja bine stabilită, deoarece o scădere a monedei face automat mai scumpe importurile din țările care folosesc alte monede.
Forța dolarului nu afectează doar comerțul cu SUA: multe contracte comerciale internaționale se bazează pe prețuri stabilite în moneda americană, în special în cazul aprovizionării cu energie, care este deja scumpă.
Totuși, acest efect inflaționist este „secundar”, spune Gaétan Péroux, economist la UBS.
Principalele cauze ale inflației rămân lipsa materiilor prime, în special a petrolului și a gazelor rusești, de care Europa încearcă să se debaraseze, precum și întreruperile lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă de la redresarea de după Covid.
Péroux subliniază, de asemenea, un „efect pozitiv asupra activității economice: tot ceea ce este produs în zona euro este mai ieftin pe piața mondială, ceea ce susține creșterea în zona euro, într-un moment în care activitatea este afectată de sancțiunile împotriva Rusiei”, explică el.
„Este probabil ca BCE să tolereze un euro ușor mai slab decât înainte de războiul din Ucraina pentru a amortiza șocul provocat de prăbușirea comerțului cu Rusia pentru exportatori”, consideră Capital Economics.
Cum să oprim căderea monedelor
În mod oficial, băncile centrale nu vizează un anumit nivel pentru monedele lor.
Cu toate acestea, guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau, a recunoscut vineri că „un euro prea slab ar fi împotriva obiectivului nostru de stabilitate a prețurilor”, pledând pentru o majorare a dobânzii.
Cu toate acestea, o înăsprire a politicii monetare nu este un panaceu: Banca Angliei a majorat joi dobânzile pentru a patra oară consecutiv, iar lira sterlină este încă în dificultate.
Banca a anunțat în același timp că se așteaptă ca economia să se contracte în 2023, chiar dacă inflația va rămâne ridicată: este vorba de stagflația de care se tem economiștii.
Pentru ca euro să evite paritatea cu dolarul, „Germania trebuie să găsească surse de energie, trebuie evitată o recesiune, iar piața trebuie să continue să creadă că BCE își va înăspri politica în acest an”, conchide Jane Foley, analist la Rabobank.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI