În Sri Lanka, oamenii stau la coadă kilometri întregi pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la ora 20.00 pentru a economisi energie. În India și Pakistan, întreruperile de energie electrică obligă școlile și afacerile să se închidă și locuitorii să se sufoce fără aer condiționat, în timpul unor valuri de căldură mortale în care temperaturile depășesc 37 de grade Celsius, scrie CNN.

Centrala pe carbuneFoto: Bankwatch România

Acestea sunt doar câteva dintre scenele cele mai interesante care se petrec în regiunea Asia-Pacific, unde diferite țări se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani – și se luptă cu nemulțumirea și instabilitatea tot mai mari cauzate de creșterea în lanț a costului vieții.

În Sri Lanka și Pakistan, sentimentul de criză este palpabil. Furia publică a provocat deja un val de demisii ale miniștrilor în Colombo și a contribuit la căderea lui Imran Khan ca prim-ministru în Islamabad.

Cu toate acestea, mulți suspectează că socotelile politice abia acum încep; ambele țări au fost forțate să ia măsuri disperate, mergând cu căciula în mână la Fondul Monetar Internațional și introducând săptămâni de lucru mai scurte în încercarea de a economisi energie.

Miercuri, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat că economia din Sri Lanka s-a „prăbușit complet”.

Prețurile angro la electricitate în primul trimestru din 2022 au crescut cu 141% față de anul trecut; gospodăriile sunt îndemnate să reducă consumul, iar la 15 iunie – pentru prima dată – guvernul australian a suspendat pe termen nelimitat piața națională de electricitate în încercarea de a reduce prețurile, de a diminua presiunea asupra lanțului de aprovizionare cu energie și de a preveni pana de curent.

Dar experiența Indiei, unde cererea de energie electrică a atins recent un nivel record, este cea care ilustrează cel mai clar de ce este vorba de o criză globală, mai degrabă decât regională.

După ce a avut de suferit din cauza întreruperilor de curent pe scară largă, pe fondul unor temperaturi record, cel de-al treilea mare emițător de carbon din lume a anunțat la 28 mai că întreprinderea de stat Coal India va importa cărbune pentru prima dată din 2015.

Vapor incarcat cu GNL Foto: Wikimedia Commons

Care este cauza problemei?

Deși fiecare dintre aceste țări se confruntă cu un set unic de circumstanțe, toate au fost afectate de efectele duble ale pandemiei de coronavirus și ale războiului Rusiei din Ucraina – două evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile rezonabile de până acum cu privire la liniile de aprovizionare și la securitatea regională și, în același timp, au aruncat în haos lumea planificării economice.

La bază, spun experții, problema constă în decalajul tot mai mare dintre cerere și ofertă.

În ultimii doi ani, pandemia a menținut cererea de energie la un nivel neobișnuit de scăzut, consumul global de energie electrică scăzând cu peste 3% în primul trimestru al anului 2020, deoarece închiderile și alte restricții au ținut lucrătorii acasă, mașinile pe drumuri și navele blocate în porturi.

Dar acum, pe măsură ce națiunile încep să lase pandemia în urmă, cererea de combustibil crește vertiginos – iar concurența bruscă împinge prețurile cărbunelui, petrolului și gazelor la niveluri record.

La accelerarea acestei tendințe contribuie invazia Ucrainei de către Rusia, al treilea mare producător de petrol din lume și al doilea mare exportator de țiței.

În condițiile în care Statele Unite și mulți dintre aliații lor au sancționat petrolul și gazele rusești, multe țări au fost nevoite să se străduiască să găsească surse alternative – ceea ce a dus la o și mai mare intensificare a concurenței pentru rezervele limitate.

Țările mai sărace, care sunt încă în curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur și simplu mai puțin capabile să concureze cu rivali cu buzunare mai adânci – și cu cât vor trebui să importe mai mult, cu atât mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetător senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.

Vas încărcat cu cărbune în portul rusesc Vladivostok (Foto: DreamsTime)

Modul în care răspund aceste națiuni poate genera o problemă și mai mare decât creșterea prețurilor.

Sub presiunea publicului, guvernele și politicienii ar putea fi tentați să se întoarcă la forme de energie mai ieftine și mai murdare, cum ar fi cărbunele, indiferent de efectul asupra schimbărilor climatice.Și există semne că acest lucru ar putea deja să fi început.

În Australia, Consiliul pentru Securitate Energetică al guvernului federal a propus ca toți producătorii de energie electrică, inclusiv cei pe bază de cărbune, să fie plătiți pentru a menține o capacitate suplimentară în rețeaua națională, în încercarea de a preveni întreruperile de curent.

Germania va începe să ardă mai mult lignit și huilă pentru a produce energie electrică chiar dacă executivul s-a angajat să elimine treptat centralele electrice pe cărbune până în 2038.

Producția de energie electrică via centralele de cărbune va fi temporară în timp ce Germania și-a propus să importe doar 10% din necesarul său de gaze naturale din Rusia până în vara anului 2024, față de 35% cât este acum, potrivit Deutsche Welle.

În India, o țară de 1,3 miliarde de locuitori care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din producția de energie, decizia New Delhi de a crește importurile de cărbune va avea probabil efecte și mai profunde asupra mediului.

Oamenii de știință spun că este necesară o reducere drastică a exploatării cărbunelui pentru a limita cele mai grave efecte ale încălzirii globale, însă acest lucru va fi greu de realizat fără acordul unuia dintre cei mai mari emițători de carbon din lume.

În cazul în care creșterea temperaturii depășește 1,5 sau 2 grade, chiar și temporar, oamenii de știință sugerează că unele dintre schimbările care rezultă pentru planetă ar putea fi ireversibile. (integral pe CNN)

Impactul creșterilor prețurilor produselor energetice asupra României

La nivelul populației, România are cel mai redus consum de energie electrică din UE (1730 KWH/an per gospodărie, date de la sfârșitul anului 2020). În același timp, România înregistrează și cele mai reduse cheltuieli medii anuale pentru energia electrică din UE, respectiv 322 euro.

Astfel, circa un sfert (24%) din gospodăriile cu venitul disponibile sub 60% din venitul median înregistrau ponderi aferente cheltuielilor cu locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili de peste 40% din venituri, mai puțin decât media europeană (38% din gospodării). Suplimentar, la finalul anului 2020, 14% din gospodării înregistrau întârzieri legate de plata facturilor.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR Foto: Hotnews

În plus, pentru a ilustra efectele asimetrice ale creșterilor prețurilor asupra populației, a fost determinată povara cheltuielilor cu energia electrică asupra diferitelor categorii de gospodării, împărțite pe cuintile după venitul disponibil.

La nivel european România se află în top 10 al statelor cu poverile cele mai mari pentru fiecare dintre cele cinci cuintile. Așadar, conform situației la 2015, cetățenii din primele cuintile alocă 12,6% din cheltuielile de consum pentru acoperirea facturilor de gaz și electricitate, comparativ cu 8,5% în cazul persoanelor în cuintila superioară.

Orice variație a prețului energiei electrice va deveni o povară suplimentară pentru gospodării, în special pentru cele cu venituri reduse. Prin urmare, reiese faptul că gospodăriile vulnerabile financiar din România erau expuse riscului de sărăcie energetică și înainte de creșterea exponențială a prețurilor din ultimul an.

Analiza de senzitivitate în ceea ce privește potențialele efecte ale creșterii prețurilor la energia electrică și la gazele naturale s-a realizat prin conturarea unor scenarii de bază privind majorarea acestor cheltuieli cu 50, 75 și 150%.

În cazul celui mai pesimist scenariu (creștere de 150%), familiile aflate în categoria cea mai vulnerabilă după venituri (primele două cuintile ale distribuției) ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază.

De asemenea, efectele asupra celor cu venituri medii și ridicate sunt importante, ponderea cheltuielilor cu electricitatea și gazele ajungând până la 20% din valoarea cheltuielilor de consum în cazul majorării prețurilor cu 150%.

Imprimarea acestor efecte în economie este iminentă, ca urmare a contracției consumului la nivel de gospodării sau a creșterii inegalității, luând în calcul impactul diferențiat în funcție de distribuția veniturilor în economie.