Din Lituania până în Olanda, din Danemarca până în Polonia, multe națiuni care nu se mai pot baza pe livrările rusești se uită la gigantul noregian al gazelor Equinor, iar Norvegia a făcut lobby pentru un tratament favorabil, scrie Inside Over.

Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr StoreFoto: Lev Radin / ddp USA / Profimedia

De ce nu își dorește Norvegia plafonarea?

• În primul rând, energia este principala sursă de venituri publice ale țării.
• În al doilea rând, afirmarea autonomiei în domeniul geopolitic și al securității: Oslo, membru fondator al NATO, consideră că își face partea sa în dotarea militară pentru stoparea Rusiei și nu dorește să fie stigmatizat.
• În cele din urmă, țara trebuie să își revină de pe urma inflației și a crizei energetice din ultimele luni, deoarece „fondul său suveran de 1.200 de miliarde de dolari, care investește veniturile obținute în urma deceniilor de producție de petrol și gaze, a pierdut 14,4%, adică 174 de miliarde de dolari, în prima jumătate a acestui an – mai mult decât poate câștiga guvernul din prețurile record ale petrolului și gazelor” și, prin urmare, este în interesul Norvegiei să îl refacă, subliniază Financial Times.

Norvegia este „sceptică” cu privire la posibilitatea plafonării prețului gazelor importate din Uniunea Europeană: Oslo susține că măsura nu ar rezolva problemele de aprovizionare ale Europei, după cum a menționat premierul Jonas Gahr Støre într-o notă emisă după o conversație telefonică cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Suntem de acord să avem un dialog și mai strâns cu Uniunea Europeană în viitor cu privire la diferitele propuneri care sunt pe masă”, a informat guvernul de la Oslo.

„Abordăm discuțiile cu o minte deschisă, dar suntem sceptici în privința unui preț maxim pentru gaz”, a explicat Støre, aflat la conducerea statului care a devenit primul furnizor de aur albastru pentru Europa de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Vânzări record pentru Norvegia

Vânzările de petrol și gaze ale Norvegiei către Europa au atins niveluri record anul trecut, înainte de a crește și mai mult în acest an, după schimbarea geopolitică din 24 februarie.

Norvegia intenționează să își majoreze exporturile anuale de la 113,2 la 117 miliarde de metri cubi. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Rystad Energy a estimat că, înainte de războiul din Ucraina, națiunea scandinavă acoperea doar 20% din cererea de gaze a blocului celor 27, față de 40% cât acoperea Rusia.

După creșterea producției, se așteaptă ca în acest an să livreze aproape 90 de miliarde de metri cubi de gaze către UE, adică aproape 25% din cererea totală, devenind astfel cel mai mare furnizor al acesteia.

În cazul Marii Britanii, importurile de gaze norvegiene ar putea crește de la 41% din cererea totală în 2021 la aproape 50% în 2022.

Profituri record / 18.000 euro/persoană

În mod evident, toate acestea au avut ca rezultat profituri considerabile pentru Oslo. În luna mai, guvernul norvegian a prezis că veniturile sale din petrol și gaze se vor apropia deja de 100 de miliarde de euro în acest an.

Într-o țară cu 5,4 milioane de locuitori, acest lucru înseamnă echivalentul a 18 mii de euro de persoană.

De atunci, prețul gazelor s-a dublat, iar în prezent se tranzacționează la un nivel de peste zece ori mai mare decât nivelul mediu din deceniul anterior.

Numai în luna august, Norvegia a vândut, practic exclusiv către UE și Marea Britanie, gaze în valoare de 13,26 miliarde de euro. Norvegia dispune în mod clar de o marjă de manevră fiscală semnificativă în comparație cu trecutul: veniturile din petrol și gaze au fost cu puțin mai mici de 30 de miliarde de euro anul trecut.

„Ar trebui să facă mai mult ca să ajute UE” / Se cere o limitare a prețurilor

Unii directori din domeniul petrolului și gazelor din afara Norvegiei au susținut că bogata națiune scandinavă ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta Europa înaintea unei ierni dificile în care multe țări s-ar putea confrunta atât cu recesiunea, cât și cu prețuri record la energie’, a subliniat Financial Times.

Începând de astăzi, este ca și cum Norvegia ar vinde petrolul cu 400 de euro pe baril în loc de 100 de euro în mod obișnuit, iar mulți actori solicită Oslo o limitare a prețurilor care ar scoate și mai mult gazul rusesc de pe piață.

Støre a declarat în trecut, în mai multe rânduri, că responsabilitatea pentru orice calmare necesară a prețurilor revine unor companii precum Equinor, grupul petrolier norvegian controlat de stat, care exploatează câmpurile de petrol și gaze din Norvegia, și că acestea „trebuie să fie responsabile pentru încheierea de acorduri pe termen scurt și lung cu clienții lor din Europa”.

Directorul executiv al Equinor, Anders Opedal, a declarat pentru Financial Times că mai mulți clienți europeni s-au interesat de diferite opțiuni pentru aprovizionarea cu gaze, inclusiv contracte pe termen lung. „Suntem întotdeauna deschiși să discutăm diverse aranjamente pentru aprovizionarea cu gaze, iar acest lucru include și contracte de furnizare a gazelor pe termen lung”, a spus el.

Din Lituania până în Olanda, din Danemarca până în Polonia, multe națiuni care nu se mai pot baza pe livrările rusești se uită la gigantul noregian al gazelor Equinor, iar Norvegia nu dă semne de înduplecare și continuă să facă lobby pentru a-și proteja veniturile.

Mai mult, dacă Norvegia este cea care refuză UE, este greu de imaginat cum se pot încheia astfel de acorduri-cadru cu țări precum Qatar, Algeria sau Azerbaidjan.

surse: Inside Over, Financial Times