Connect with us

Evenimente

Aroganta maxima la Penitenciarul Ploiesti dupa „descinderea” celor de la Departamentul Inspectie Penitenciara din ANP

Publicat

pe

Dupa dezvaluirile noastre despre derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin – se constata nereguli grave si la Penitenciarul Targsor.
Din punctul nostru de vedere legatura dintre cele doua penitenciare care au condus la astfel de derapaje este ca la ambele (Ploiesti si Targsor) sunt imputerniciti la comanda (in functii peste perioada de 1 an) si nu sefi prin concurs.
Un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în Penitenciarul Targsor, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Parca este si o mica coincidenta cu cazul de la Penitenciarul Ploiesti unde Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI si-a angajat doi veri in unitate (unul care avea relatii comerciale cu penitenciarul iar celalalt care incaseaza ilegal compensatia de chirie).
Despre derapajele de la lege de la Penitenciarul Ploiesti si bomba ecologica patronata de Muresan Catalin unde erau trimisi la munca detinuti vom reveni in episoadele din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”, unde vom dezvalui si legaturile cu HAIER TECH S.R.L. din ARICEŞTII RAHTIVANI si vom publica si inregistrarile audio-video promise.

Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark

Federația Polițiștilor de Penitenciare , în decursul anilor, a tot tras semnalul de alarmă cu privire la faptul cā orele suplimentare nu ajung la cei în drept , ci sunt folosite, cu prioritate , de către camarila șefilor din sistemul penitenciar , fiind un mijloc de recompensare a obedienței și mai putin o formã de compensare a timpului pus la dispoziția angajatorului.

Dacã facem o incursiune în trecut și o paralelã cu prezentul putem observa cã în perioada în care munca suplimentarã se compensa exclusiv cu timp liber, cei care astăzi dau navală nu prea se înghesuiau. În fapt, munca suplimentară compensatã cu plata, și nu recuperată în 60 de zile de la efectuare lor, a devenit o adevaratã afacere în sistemul penitenciar, fiind constituite grupuri de interese care, la o analizã mai atentã, pot fi interpretate ca infracționale, care au deturnat adevăratul scop al acestei compensări.
Dacã în trecut angajații revendicau timp liber pentru refacerea capacității de muncã și pentru a petrece mai mult timp cu familia, de aceastã datã sunt unii care s-ar muta efectiv în unitate, mai ales dacã s-ar combina sporul de ore suplimentare cu sportul pentru munca în weekend.
În fapt toți știu unde merge plata orelor suplimentare, la ce și cui folosește dar, nimeni nu glãsuiște, existând un complot aproape general.
Necazul este ca acest complot pornește de jos și merge pânã în fruntea ierarhiei, iar angajații care ar trebui sã primească de drept aceste compensări bãnesti sunt dați la o parte de grupurile de interese care au un singur socop. PROSPERITATEA lor personalã!
Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, periodic, a avut informații despre dezvoltarea acestui flagel, cu exemple punctuale insă, nu a făcut nimic dezvaluie FPP. Din când în când, când lucrurile s-au mai îngroșat, au mai făcut câte o figurație , ca cea de acum, când directorul general al A.N.P. se face cã vrea sã facã și în loc sã emitã decizii, sau instrucțiuni, așa cum cadrul legal ii stabilește ca responsabilitate, transmite mesaje pe whatsapp către directorii unitãtilor penitenciare, argumentând decizia cu generalitãti, când pe masã are informații punctuale despre cei care fraudează și iși rotunjesc zdravăn venitul prin plata orelor suplimentare și munca în weekend, unde sporurile sunt foarte substanțiale.
De ce nu miscã în mod corect lucrurile directorul general?
Din doua motive:
– de teama cã ceea ce va descoperi îl va depãsi cu mult și va trebui sã dea explicații șefilor ierarhici, pentru management pasiv în legătură cu acest flagel ce s-a tot dezvoltat în ultima perioadã,
– de teamã cã în zona orelor suplimentare stau oameni influenți și grupuri de interese mari.
În mod mod legal orele suplimentare se efectuează doar după ce existã o dispoziție aprobată a șefului ierarhic superior , care stabilește natura sarcinilor ce nu au putut fi indeplinite in timpul normal de lucru, cât și urgență efectuării acestora, iar punerea în plata poate fi făcută dacă exista fișe de ore suplimentare întocmite și aprobate, iar compensarea cu timp liber corespunzător nu a fost posibilã.
Managerii au manifestat o așa lejeritate în gestionarea acestor ore suplimentare , astfel ca s-au dezvoltat grupuri de interes la nivelul fiecarei unități, dar și în aparatul central, fiind inventate sarcini și misiuni , astfel cã în prezent sunt situații în care unii angajați nici nu mai așteaptă dispoziții de ore suplimentare ca rãmân de la ei putere în unitate, suplimentar , peste durata timpului de lucru, fac ore suplimentare, nimeni nu se îngrijește sa fie recuperate și ,apoi , sunt bãgate în platã, vezi cazul de la Penitenciarul Targsor unde , așa cum sursele noastre ne informează, un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în unitate, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Alți doi ofițeri dintr-un penitenciar din Sud, protejați ai directorului general, fac zilnic ore suplimentare doar din deplasarea de acasă la locul de munca, sub o pretinsă perioada de formare în ale managementului, pontandu-se după bunul plac, având săptămâni cu câte 3 ore pe zi suplimentare, altele cu 4 ore, altele cu 3,30 ore, ca și cum distanta s-ar modifica săptămână, făcând naveta cu o singura mașină, dar decontand doua. Tot pe aceeași ruta, dar fără a fi protejații directorului general al ANP, alti colegi fac zilnic naveta, dar isi plătesc transportul din banii personali, diferența fiind făcută doar dintr-o semnătură, care schimba contextul.
Sunt doar doua exemple recente care ilustrează haosul din gestionarea muncii și plății orelor suplimentare.
În acest caz nu exista prostie, sau neglijența, sunt doar intenții, lucruri bine organizate , puse cap la cap.
Sã nu credeți ca ANP ul s-a trezit brusc. Nu, a fost trezit de M.J. care a cerut explicații despre faptul ca desi numărul deținuților a scăzut, iar în sistem au fost angajat 1000 de polițiști, numărul de ore suplimentare a explodat.
Și asta nu din cauza oamenilor de buna credință care isi fac treaba și respecta regulile , ci din cauza șmecherilor din sistem. Acei smecheri care toată cariera au fentat munca iar când sunt în prag de pensionare ii mai dau încă o flegma sistemului penitenciar și iei dublează veniturile din care se calculează pensia.
Niciun astfel de șmecher nu poate face asta singur, ci doar în cârdãsie cu șefii. În aceastã afecere, pentru cã a devenit o afacere, existã o complicitate de jos pânã sus, iar cei de bunã credință, care au încercat sã aducã lucrurile în matca lor, au fost linșați, sau demonizati.
Ca și în cazul valurilor de pensionari anticipate, directorul general reactioneazã târziu și greșit , instituind o regulã care este în fapt o măsură coercitivã îndreptată tot împotriva celor de bunã credință ( cu execeptia sectorului operativ, nimeni nu face ore suplimentare decât cu aprobarea dg), fiind sectoare ( medical, reintegrare etc, care au un grad de încadrare sub 50%), când în fond șmecheria e în operativ și DEA, sectoare care au cunoscut o importantă infuzie de personal. Pai șmecherii care fac ore la greu s-au detașat în operativ , pentru 6 luni, și iar au scapat de aplicare regulilor.
Intr-un sistem sănătos directorul general, ar fi dispus de urgență analize pe sectoare de activitate , pornind de la gradul de încadrare, ore suplimentare , misiuni, sarcini , mutări între sectoare, perioada, scop etc, apoi ar fi făcut reglaje, nu ar fi operat cu lopata.
Dar într-un sistem sănătos nu s-ar fi ajuns aici!
Directorul general are în slujba sa un colos de aparat (ofițeri și agenți de prevenire a criminalitatii și terorismului, inspectori ai Direcției Inspecție Penitenciară, direcții de specialitate, manageri în teritoriu etc) astfel că este imposibil să nu știe ce se întâmplă în sistem. Și dacă nu este așa , tot rău este.
În fapt, toți știu, insă ” banul este ochiul dracului”.
În acest context STATUL și interesele lui nu mai sunt aparate de cei plătiți să facă ca lucrurile să se întâmple în mod onest.
Nu promovam ideea ca ne erijăm în apărătorii intereselor STATULUI, dar un lucru este clar pentru noi.
Aparam interesele celor mici și multi care zi de zi iși fac treaba în unitatile penitenciare și care privesc neputinciosi la șmecherii sistemului care mulg tot ce pot de la acest sistem și care, și după pensionare , le zâmbesc ironic, de sub pensia nemeritatã sub care iși aranjează restul de viață.
Respingem categoric acest mod de management, prin decizii heirupiste și arbitrare, menite sa distragă atenția de la cei vinovați și solicitam analize punctuale pentru situațiile de efectuare a orelor suplimentare în mod voit și cu alte scopuri, iar cei vinovați sa fie trași la răspundere, precizeaza FPP.
Marea masă a angajaților sistemului penitenciar nu sunt deranjați de măsurile privind gestionarea orelor suplimentare, ci sunt deranjați de smecheriile care se fac sub ochii lor cu orele suplimentare.
376 de ore suplimentare făcute intr-un singur trimestru de către un agent logistică din Penitenciarul Giurgiu cred că este un argument destul de serios pentru care cei in drept ar trebuie să facă o analiză serioasă si nu figuratii, și cazul , din păcate, nu este singular.
Directorul adjunct al acestui sector tocmai ce a fost apreciat de catre directorul general al ANP cu majorare salarială de 50% pentru management eficient (N.R – asa cum il apreciaza si pe protejatul sau de la conducerea Penitenciarului Ploiesti), in conditiile in care in cadrul sectorului de activitate este o adevarată revoltă a angajatilor , iar modul de management al orelor suplimentarea crează disensiuni intre sectoarele de activitate.
In toată această perioadă, cei in drept să rezolve situațiile pe care le-au creat , fie prin implicare directă, complicitate, ori fie prin pasivitate, fac doar balet! (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii au returnat aproape 8 miliarde de ambalaje prin Sistemul Garanție-Returnare, în doi ani

Publicat

pe

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) continuă să își demonstreze eficiența în România, la doi ani de la lansare fiind colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje. Potrivit datelor transmise de administratorul sistemului, RetuRO, către reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă.

Doar în primele zece luni ale acestui an, consumatorii au returnat circa 4,5 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a predat spre reciclare peste 320.000 de tone de materiale. Luna octombrie a marcat un moment important: au fost returnate peste 403 milioane de ambalaje, mai mult decât cele 388 de milioane puse pe piață în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o rată de returnare de aproximativ 104%. Acest fapt arată că românii returnează și ambalaje cumpărate în lunile anterioare.

Rata de colectare a atins 84% în primele zece luni ale anului, confirmând rolul esențial al SGR în tranziția României către o economie circulară. Milioane de consumatori sunt mobilizați astfel să adopte un comportament responsabil față de mediu.

RetuRO Sistem Garanție-Returnare SA funcționează pe principii „not for profit”, eventualele profituri fiind reinvestite exclusiv în dezvoltarea sistemului. Compania este deținută de un consorțiu format din asociații ale producătorilor și retailerilor, alături de statul român, și are rolul de a asigura transparența și atingerea țintelor de reciclare impuse României de Uniunea Europeană.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Percheziții într-un dosar penal vizând falimentarea uneia dintre cele mai mari companii de asigurări din România

Publicat

pe

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință, de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății, ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, transmite Ministerul Public.

Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017–2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici sau faptici ai companiei. Aceștia ar fi pus la punct un mecanism infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A. prin diminuarea, subevaluarea sau neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați.

Prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt, utilizate în interesul acționarului majoritar (veniturile din primele brute subscrise în perioada 2020–2023 fiind de 6,9 miliarde lei). Totodată, societatea a fost împovărată suplimentar din cauza volumului ridicat de daune.

În intervalul 2020–2023, ASF a constatat în mod repetat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare. La ultimul control din 2023 a fost identificat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, necesar pentru asigurarea solvabilității.

În urma acestor constatări, acționarii CAM și BKI, cu sprijinul subordonaților, au reușit să externalizeze resursele financiare care se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări, în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților și creditorilor entității.

Anchetatorii au mai stabilit că, în intervalul decembrie 2020–2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita obligațiile, au fost acordate împrumuturi și s-au făcut decontări de zeci de milioane de lei pentru operațiuni fictive, care mascau transferarea unor sume de bani către entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați.

Prin intermediul acestor operațiuni, societatea ER S.A. a fost prejudiciată cu peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.

Citeste in continuare

Evenimente

Inflația revine pe traiectorie ascendentă: avertismentul BNR

Publicat

pe

Românii primesc astăzi un nou semnal îngrijorător din partea Băncii Naționale: inflația riscă să rămână sus mai mult decât se estima. Specialiștii spun că prețurile cresc într-un ritm mai accentuat decât previziunile din vară, iar vârful ar putea apărea abia la finalul anului viitor. Noua proiecție indică o inflație de aproape 10% în decembrie 2025, cu un punct procentual peste estimarea anterioară. 

Specialiștii explică această deteriorare prin efectele eliminării plafonului la energia electrică, prin creșterile de TVA și accize și prin presiunile salariale din mediul privat.

Toate acestea mențin costurile ridicate. Inflația ar urma să scadă treptat, însă nu atât de repede pe cât sperau economiștii.

Corecția semnificativă apare abia în vara lui 2026, când se epuizează șocurile actuale. Până atunci, BNR păstrează dobânzile la același nivel și avertizează că orice derapaj poate împinge din nou prognozele în sus, într-o economie deja vulnerabilă. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE