Connect with us

Evenimente

Românii dau cei mai mulți bani pe mâncare din UE. Cum stăm la capitolul alcool

Publicat

pe

Conform celor mai recente date centralizate de Eurostat, în 2021, gospodăriile din UE au cheltuit peste 1.035 de miliarde de euro (echivalentul a 7,1% din PIB-ul total al UE) pe ”alimente și băuturi nealcoolice”, reprezentând o pondere de 14,3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.

Comparativ cu 2020 (cota de 14,8%), ponderea a scăzut 0,5 puncte procentuale (pp).

În ceea ce privește distribuția acestor cheltuieli pe fiecare țară în parte, cele mai mari cote au fost înregistrate în România (24,8%), Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele 19,6%).

Pe de cealaltă parte, cele mai mici cote au fost înregistrate în Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele 11,8%).

Literatura economică apreciază că nivelul de trai și calitatea vieții sunt mai scăzute cu cât acest procent al cheltuielilor cu produsele alimentare este mai mare.

Cum stau românii din punctul de vedere al cheltuielilor cu alcoolul

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu băuturile alcoolice, rezultatele prezintă unele surprize: România nici măcar nu se află în primele 10 țări membre ale blocului comunitar.

Conform raportului Eurostat, gospodăriile din UE au cheltuit în 2021 nu mai puțin de 128 de miliarde EUR (echivalentul a 0,9% din PIB-ul UE) pe ”băuturi alcoolice”, reprezentând 1,8% din cheltuielile lor totale de consum, aceeași pondere procentuală ca în 2020.

Dintre membrii UE, țările ale căror rezidenți sunt cei mai dispuși să cheltuiască pe băuturi alcoolice au fost în 2021 au fost Letonia (5,0%), Estonia (4,7%), Polonia (3,7%), Lituania și Cehia (ambele 3,6%).

La polul opus, cele mai mici cote au fost în Grecia și Italia (ambele 1,0%), Țările de Jos (1,3%) și Spania (1,4%).

România se află pe locul 11 în rândul țărilor membre UE, cu un procent de 2,5%, peste media europeană de 1,8%, dar la jumătatea procentului de 5% consemnat în dreptul Letoniei.

În 2021, comparativ cu anul precedent, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alcool a rămas neschimbată în 10 țări UE (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovacia) și a crescut doar în Croația (+0,6 pp).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE