Evenimente
Câștigul salarial al angajaților din România a scăzut în 2023 – De ce sunt creșteri la cei care lucrează la stat
Câștigul salarial mediu pe economie, în scădere, anunță Institutul Național de Statistică. A ajuns la 4.543 lei în luna mai 2023.
CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU PE ECONOMIE, ÎN SCĂDERE, ÎN LUNA MAI 2023
INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie – 7.229 lei, iar cel net – 4.543 lei
▪ În luna mai 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 7229 lei, cu 82 lei (-1,1%) mai mic decât în luna
aprilie 2023.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 4543 lei, în scădere cu 21 lei (-0,5%) față de luna aprilie 2023.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (10478 lei), iar cele mai mici în
hoteluri şi restaurante (2449 lei).
*Câștigul salarial mediu este un indicator statistic din domeniul salariilor, calculat de Institutul Național de Statistică. Salariul mediu calculat astfel: raportul dintre sumele plătite salariaților de către agenții economici în luna de referință, indiferent pentru ce perioadă se cuvin și numărul mediu de salariați. Iar câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.
CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU ÎN LUNA MAI 2023, COMPARATIV CU APRILIE 2023
În luna mai 2023, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării ȋn lunile precedente de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
SECTOARELE UNDE A SCĂZUT CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net (la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2) s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 18,4% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 16,8% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în telecomunicaţii;
• între 6,0% și 10,5% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);
• între 3,0% și 6,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, fabricarea altor mijloace de transport, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, transporturi pe apă, fabricarea băuturilor.
UNDE A CRESCUT CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU ÎN MAI 2023
Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net (la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2) s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 11,9% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor;
• între 4,5% și 9,0% în extracţia minereurilor metalifere, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
• între 1,5% și 3,5% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, transporturi aeriene, alte activităţi industriale n.c.a., captarea, tratarea şi distribuţia apei, construcţii, fabricarea de mobilă, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria metalurgică.
CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU A CRESCUT LA STAT ÎN MAI 2023: SECTOARELE CU CELE MAI MARI CREȘTERI
În sectorul bugetar, în luna mai 2023, câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţie publică (+1,3%), iar ȋn sănătate şi asistență socială a înregistrat o uşoară scădere (-0,3%).
ÎNVĂȚĂMÂNT. În învăţământ, câștigul salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă cu 19,3%, respectiv cu 779 lei. Deşi ultimele zile ale lunii mai 2023 au fost caracterizate de greva din sistemul public de învăţământ, câștigul salarial mediu net a înregistrat creştere, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă) aferente anului 2023, în marea majoritate a instituţiilor din învăţământul preuniversitar. În plus, luna mai 2023 nu a fost influențată de vacanța şcolară, reluându-se plata cu ora a cadrelor didactice.
În general, în ultimii ani, câștigul salarial din învăţământ din luna mai înregistrează creșteri comparativ cu luna precedentă, urmare acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Astfel, și în anul precedent, 2022, în luna mai s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net în învăţământ (+11,6%, respectiv cu 447 lei) comparativ cu luna aprilie 2022, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă); creșterea mai mică înregistrată cu un an în urmă se explică prin faptul că aceste drepturi de natură salarială s-au acordat, atunci, eșalonat de-a lungul mai multor luni, a explicat INS.
CREȘTERI MAI 2023 comparativ cu MAI 2022
▪ Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,7%)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 104,6% în luna mai 2023 față de luna mai 2022.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 98,9% în luna mai 2023 față de luna aprilie 2023.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 232,7%, cu 2,6 puncte
procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2023.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE