Stiri economice
Dăm pe mâncare o treime din venit, exact ca acum 100 de ani. Doar că acum i-am depășit pe toți ceilalți europeni la asta

„Domne, am și eu un țel în viață: când o fi să mor, măcar să mor sătul!”, mi-a spus un cioban de la o stână în timp ce-mi punea bulzul în farfurie. Omul vorbea cât întregul popor: românii alocă pe mâncare cele mai mari părți din venit dintre toți ceilalți europeni.

Mâncare la restaurantFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Nu e ceva nou, acum 100 de ani era la fel. Culmea e că și atunci tot circa 30% din venit se ducea pe de-ale gurii, chiar dacă pe-atunci românii nu serveau suc de avocado la micul dejun.
Din presa de acum 100 de ani
Nu trebue să uităm că nevoile unui director de minister sunt altele decât ale impiegatului la poştă. Toţi câţi ocupă o funcție au obligaţiuni sociale care le impun cheltuieli; ei trebue să fie mai bine îmbrăcaţi, trebue să citească o carte, trebue să asiste la un spectacol, trebue eventual să ţină o servitoare, copiii lor trebue să meargă curaţi la şcoală.
Salariul fiind necorespunzător, funcţionarii sunt nevoiţi să recurgă la expediente, sau să trăiască în mizerie, lucru care le dăunează lor şi dăunează prestigiul autorităţii pe care o reprezintă. Se consideră de mulţi că tot ce se acordă peste minimum de trai socotit la 3.000 lei e oarecum un lux şi că la nevoe s’ar putea tăia din tot ce reprezintă acest plus.
Părerea e cu totul falsă, mai întâi că 3.000 lei nu acoperă cheltuielile pentru o familie de patru persoane, locuind in Bucureşti, 3.000 lei abia ajung pentru un om singur, ca să-şi plătească o odae, căldura şi mâncarea. Celui mai umil funcţionar familist, ii trebue azi, ca să poată trăi în capitala ţării, 5.000 lei.
Capitala a devenit un oraş mai întins şi mai scump; s’au înmulţit necesităţile vieţii şi s’au adăugat noui cheltuieli indispensabile. Să luăm bunăoară lumina electrică: câteva decenii in urmă, petrolul lampant era suficient, azi electricitatea incarcă in mod imperios bugetul unei familii, fie ea cât de umilă.
Cine-ar putea face cap de acuzaţie oamenilor, că vor să devină mai oameni? Noi socotim că minimum de existenţă e de 5000 lei, chiar acest salariu neinsemnând decât o sumă de mizerie, cu care o familie compusă din patru persoane deabia poate trăi, de azi pe mâine. Pentru că ne preocupă în special salariile mici, vom alcătui mai jos bugetele tip pentru capii de familie, al căror venit lunar e de 5.000, 6.000, 7.000, 8.000, 9.000 şi 10.000 lunar, şi ale căror sarcini sunt identice: soţie şi doi copii (eventual soţie, un copil şi soacră sau mamă).
Bugetul unei familii cu venituri de 5000 de lei
VENIT CHELTUELI
5000 Chiria 1200
Hrana 1500
Lemne 700
Spălat rufe 200
Lumina 120
Tramvai 200
Impozite 80
Scoala pt 2 copii 200
Ghete, îmbrăcăminte 500
Tigari, ziare, reviste 200
Bugetul unei familii cu venituri de 9000 de lei:
VENIT CHELTUELI
9000 Chiria 2000
Hrana 2800
Lemne 1000
Spălat rufe 200
Lumina 200
Tramvai 300
Impozite 200
Scoala pt 2 copii 400
Ghete, îmbrăcăminte 500
Tigari, ziare, reviste 500
Articole de toaletă 400
Sursa informațiilor: revista Realitatea Ilustrată
Unde suntem după 100 de ani
Potrivit Eurostat, care calculează ponderea diferitelor cheltuieli pentru familiile dintr-o persoană și două persoane, fără copii sau cu unul-doi sau trei copii, România iese mereu prima când vine vorba de mâncare
Pentru familia medie, clasamentul e mai jos:
Pentru familiile „single”, topul e urmatorul:
Pentru familiile din doi adulți cu un copil avem graficul de mai jos:
Alte situații pot fi văzute aici, pe pagina Eurostat
România a avut cea mai ieftină mâncare din UE în 2022
E drept, dacă discutăm în termeni de sume cheltuite (echivalent în euro) și le aducem la paritatea puterii de cumpărare, România a avut cea mai ieftină mâncare din UE în 2022
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2022 în România, fiind cu 42% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (41% sub media UE) și Polonia (38% sub media UE).
Cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) și Finlanda (27% peste media UE).
Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii.
În anul 2022, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda și 58 euro în România.
Citând datele Eurostat, INS spune că România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (72%) urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca și Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (66%), “Îmbrăcăminte și încălțăminte” (80%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (73%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (40%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (216%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (212%).
Evenimente
CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.
O numire de avarie
Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.
CSA Steaua, un colos cu picioare de lut
De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:
•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.
•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.
•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.
Moșteanu, ministrul promisiunilor goale
Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.
În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.
Șase luni pentru ce?
Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.
Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic
CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.
Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.
Verdict: încă un episod de faliment administrativ
Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.
CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.
Evenimente
ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE”
Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”.
„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.
Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el. A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.
Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el, autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
-
Evenimenteacum 2 zile
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
-
Evenimenteacum o zi
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
-
Uncategorizedacum 12 ore
SGS – Încredere, muncă în echipă și performanță, având ca angajament comun sustenabilitatea
-
Uncategorizedacum 8 ore
Sănătatea mintală este afectată negativ de digitalizare, arată studiile. Un zâmbet real este cheia către reconectare