Evenimente
România se afundă: datoria publică a depășit 50%
România a înregistrat în luna mai o creștere a datoriei publice, care a ajuns la 50,1% din PIB, adică 731,2 miliarde lei. Acest nivel este aproape de cel din luna februarie 2022, când datoria publică a fost de 50,6% din PIB. Aceste date au fost publicate de Ministerul Finanțelor.
Datoria publică reprezintă suma împrumuturilor pe care statul le face pentru a finanța cheltuielile publice. Ea este calculată conform metodologiei Uniunii Europene și include atât datoria guvernamentală, cât și cea a autorităților locale.
Creșterea datoriei publice peste un anumit nivel are implicații asupra stabilității economice și financiare a țării. De aceea, există o lege care stabilește niște limite și niște măsuri care trebuie luate dacă acestea sunt depășite.
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede patru praguri pentru datoria publică: 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Fiecare prag are asociat un set de acțiuni pe care Guvernul trebuie să le întreprindă pentru a reduce datoria publică și a asigura sustenabilitatea ei pe termen mediu și lung.
Ce măsuri trebuie să ia Guvernul în funcție de nivelul datoriei publice
În funcție de procentul de datorie publică raportat la PIB, Guvernul are următoarele obligații, conform metodologiei Uniunii Europene:
– Dacă datoria publică este între 45% și 50% din PIB: Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului un raport care să explice motivele creșterii datoriei și să propună soluții pentru a o menține la un nivel sustenabil.
– Dacă datoria publică este între 50% și 55% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care să includă și înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Programul trebuie să fie aprobat prin lege și să fie pus în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.
– Dacă datoria publică este între 55% și 60% din PIB: Guvernul trebuie să respecte prevederile de la punctul anterior și, în plus, să inițieze măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie să fie aprobate prin lege și să fie puse în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.
– Dacă datoria publică este peste 60% din PIB: Guvernul trebuie să respecte prevederile de la punctele anterioare și, în plus, să elaboreze și să aplice un program de reducere a datoriei publice cu o rată medie de 5% pe an. Acest program trebuie să fie aprobat prin lege și să conțină măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. Programul trebuie să fie pus în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.
Există însă o excepție de la aceste reguli: dacă apar circumstanțe extraordinare, care nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung, Guvernul poate să nu aplice măsurile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 lit. a).
Sursa: Realitatea Financiara
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zileTransformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 24 de ore
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI