Stiri economice
Trei bănci din UE nu au îndeplinit cerinţele obligatorii de capital, într-un test de stres

Trei bănci din Uniunea Europeană nu au reuşit să îndeplinească cerinţele obligatorii de capital într-un test de stres în cadrul căruia o sumă teoretică de 496 de miliarde de euro a fost ştearsă din rezervele lor, a declarat vineri autoritatea de supraveghere bancară a UE.

Aprobare documenteFoto: Aoo3771 | Dreamstime.com
Testele de stres bancare au devenit o caracteristică în Europa şi Statele Unite după criza financiară globală din 2008, când contribuabilii au fost nevoiţi să salveze unele bănci subcapitalizate, amintesc agențiile Reuters și News.ro. Ele fac acum parte din supravegherea de rutină, pentru a se asigura că băncile pot susţine în continuare economia chiar şi în vremuri de pieţe tensionate.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a declarat că testul a acoperit 70 de bănci, cu 20 mai multe decât în 2021, dintre care 57 din zona euro, reprezentând aproximativ 75% din activele bancare din UE.
Instituţia nu a numit cele trei bănci care nu au îndeplinit cerinţele.
În ceea ce EBA a descris ca fiind cel mai dur test de până acum, instituţia a examinat impactul unui scenariu de trei ani, până în 2025, al pierderilor de credit, de piaţă şi de risc operaţional asupra amortizorului de capital de bază obligatoriu al unei bănci.
Testul a inclus o contracţie economică cumulată de 6% şi scăderi mari ale preţurilor proprietăţilor.
Ce au arătat rezultatele
Băncile au început testul împotriva şocurilor teoretice cu un tampon mediu de 15% din activele lor ponderate la risc şi au acumulat pierderi de 496 de miliarde de euro în timpul testului, epuizând rezervele de capital cu 4,59 de puncte de bazprocentualeă, până la o medie de 10,4% până la sfârşitul celui de-al treilea an al testului.
Aceasta a fost o reducere mai mică decât runda trecută, parţial datorită profitabilităţii mai bune, impactului reformelor de reglementare de la criza financiară globală şi calităţii mai bune a activelor la începutul testului, a spus EBA.
Deşi nu există niciun prag de promovare sau de eşec, autorităţile de supraveghere bancară folosesc rezultatele pentru a evalua dacă băncile trebuie să deţină capital suplimentar în plus faţă de rezerva lor de bază obligatorie, cunoscută sub denumirea de cerinţă totală de capital SREP sau TSCR.
„În scenariul advers, toate băncile, cu excepţia a trei, îndeplinesc TSCR”, a spus EBA.
Aceasta a spus că patru bănci nu şi-au îndeplinit cerinţa obligatorie privind raportul de levier, o măsură mai largă a capitalului faţă de totalul activelor.
„Pentru trei dintre ele, diferenţa este mică, în timp ce îndeplinesc TSCR bazat pe risc”, se spune.
EBA a spus că în anul trei din test, 37 de bănci au scăzut sub nivelurile de capital care declanşează restricţii ale plăţilor, cunoscute sub numele de suma maximă distribuibilă sau MDA.
EBA a declarat că a efectuat, de asemenea, o analiză ad-hoc a deţinerii de obligaţiuni ale băncilor şi o evaluare a pierderilor nerealizate, pentru a înţelege evoluţia potenţială a acestor pierderi într-un moment de creştere a ratelor dobânzilor.
–––––
(Foto articol © Aoo3771 | Dreamstime.com)
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 24 de ore
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI