Connect with us

Stiri economice

Impozitele pe profiturile suplimentare bancare: cum funcționează și cum sunt aplicate în alte țări europene (La Stampa)

Publicat

pe

Italia este doar una dintre ultimele țări din Europa care a introdus o taxă pe extra-profiturile băncilor pentru a-i ajuta pe deținătorii de credite ipotecare, scrie La Stampa.

Sedii de banciFoto: Luca Tettoni / robertharding / Profimedia

Din Spania până în Lituania, din Cehia până în Suedia, sunt multe guvernele care au decis să intervină asupra boom-ului profiturilor generate de majorarea dobânzilor de către BCE, cu scopul de a strânge bani destinaţi familiilor și afacerilor aflate în dificultate.

Și chiar și acolo unde taxa nu a fost introdusă, dezbaterea publică pe această temă a fost puternică, aşa cum s-a întamplat în Marea Britanie sau Franța, unde există, totuși, și alte măsuri de protecție a deținătorilor de credite ipotecare și a deținătorilor de conturi curente.

SPANIA- țara vrea să încaseze 3 miliarde de euro până în 2024 din impozitul pe bănci

Scopul guvernului este ca până în 2024 să încaseze 3 miliarde de euro din impozitul pe bănci aprobat anul trecut. Iar pentru a atinge acest obiectiv a aplicat o taxă de 4,8% asupra veniturilor nete din dobânzi și comisioane de peste 800 de milioane de euro.

Prima rată a fost plătită în februarie și au fost afectați mai ales creditorii care s-au concentrat pe piața internă. CaixaBank, cea mai mare instituție de credit spaniolă a declarat că impozitul s-a ridicat la 373 de milioane de euro sau 44% din profitul net, în valoare de 855 de milioane de euro înregistrat în primul trimestru.

Procentul a fost mai mare pentru Sabadell, care deține banca britanică TSB, dar are cele mai multe active în Spania. Costurile au fost de 157 de milioane de euro, echivalând cu 77% din profitul din primul trimestru. Cele mai mari două bănci din Spania după capitalizarea bursieră, Santander și BBVA, care au operațiuni internaționale mult mai ample, au fost mai puțin afectate.

FRANŢA- firmele cu peste 5.000 de angajați ar trebui să împartă mai mult cu angajaţii profiturile lor ”excepțional de mari”

Emmanuel Macron a spus că firmele cu peste 5.000 de angajați ar trebui să împartă mai mult cu angajaţii profiturile lor ”excepțional de mari”, în loc să recurgă la procesul de buyback. Președintele a exclus însă posibilitatea unui impozit pe profiturile suplimentare.

Cu toate acestea, trebuie menționat că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie care limitează rata de creștere trimestrială a costului împrumuturilor. În plus, Franța are un program de economii reglementat, care reprezintă puțin sub 20% din depozitele bancare, cu un randament legat de inflație care se ajustează mai rapid decât ratele de creditare.

MAREA BRITANIE- din 2011 percepe un impozit pe activele bilanțului global ale băncilor

Londra nu a introdus un impozit pe câștigurile de capital bancar, dar, din 2011 percepe un impozit pe activele bilanțului global ale instituțiilor din Regatul Unit și pe cele legate de operațiunile din Marea Britanie ale băncilor străine.

GERMANIA- dezbatere publică cu privire la posibilitatea impozitării profiturilor bancare suplimentare

Venitul net din dobânzi al băncilor germane a crescut între 50% și 70% comparativ cu minimele din perioada Covid.

Saltul a stârnit o dezbatere publică largă cu privire la posibilitatea impozitării profiturilor suplimentare, însă ministrul de finanțe Christian Lindner a exclus intervenția.

REPUBLICA CEHĂ- impozit de 60% pe profiturile băncilor care depășesc 120% din cifra de afaceri medie anuală între 2018 și 2021

Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie un impozit de 60% pe profiturile băncilor care depășesc 120% din cifra de afaceri medie anuală între 2018 și 2021. Scopul este de a strânge aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru finanțarea ajutorului pentru gospodăriile și întreprinderile afectate de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze.

UNGARIA- guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excedentare în sectoare cheie ale economiei

Într-un decret publicat în iunie, guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excedentare în sectoare cheie ale economiei, stabilind că băncile își pot reduce ponderea cu până la 50% în 2024, dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale interne. Executivul a impus şi o nouă ”taxă socială” de 13% pentru anumite tipuri de investiții, inclusiv câștigurile provenite din dobânzile depozitelor bancare.

LITUANIA- Impozitul este de 60% pentru partea din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media pe ultimii patru ani

În mai, Parlamentul lituanian a aprobat un impozit pe venitul net din dobânzi al sectorului bancar pentru 2023 și 2024.

Impozitul este de 60% pentru partea din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media pe ultimii patru ani. Se estimează că au fost colectaţi deja 410 milioane de euro, sumă care va fi folosită pentru consolidarea forțelor armate.

Material realizat cu sprijinul agenției Rador

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București

Publicat

pe

Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre o posibilă listare pe bursă a unor pachete minoritare ale unor companii de stat precum CEC sau Compania Națională Aeroporturi București.

“Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.

Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă organizată la 100 de zile de la preluarea guvernării.

Șeful Executivului a explicat că o astfel de listare oferă “o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune”.

“E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a adăugat Ilie Bolojan. 

Citeste in continuare

Evenimente

CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN

Publicat

pe

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.

O numire de avarie

 

Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.

 

CSA Steaua, un colos cu picioare de lut

 

De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:

 

•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.

•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.

•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.

 

Moșteanu, ministrul promisiunilor goale

 

Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.

 

În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.

 

Șase luni pentru ce?

 

Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.

 

Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic

 

CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.

 

Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.

 

Verdict: încă un episod de faliment administrativ

 

Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.

 

CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.

Citeste in continuare

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE