Stiri economice
Prețul gazelor se menține constant scăzut, la nivelul de dinaintea crizei energetice / Mai este justificată plafonarea?

Vremea favorabilă, umplerea depozitelor până aproape de 100% și diversificarea surselor de aprovizionare au condus la reducerea constantă a prețului gazelor, la nivelul Uniunii Europene. Gazele s-au ieftinit atât de mult încât prețurile de referință au ajuns la nivelurile de dinaintea crizei energetice și cu mult sub recordurile înregistrate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Încă de la începutul anului, situația este calmă și nu doar că au scăzut prețurile, dar asistăm și la o reducere spectaculoasă a dependenței de importurile din Rusia, aceasta nemaiavând putere de manipulare a pieței europene. În aceste condiții, în România mai este justificată plafonarea prețurilor la energie stabilită în perioadă de criză?

Conducte de gazeFoto: AGERPRES
Prețurile la gaze, cu aproape 90% mai mici față de vârfurile din 2022
Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotaţiilor futures la gaze naturale cu livrare în luna noiembrie au scăzut în jurul nivelului de 37 euro/MWh, deși este lună în prag de iarnă. Diferența este uriașă față de cotațiile record de 340 euro/ MWh, din august 2022, de pe bursa olandeză, fiind comparative cu cele din iulie- august 2021, lunile de dinaintea marilor creșteri de prețuri, când au început să se simtă efectele crizei energetice, posibil provocate în urma manipulării pieței de către rușii de la Gazprom.
Practic, sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din 2022. Prețurile se mențin constant sub 50 euro/ MWh începând din februarie 2023. Au ajuns chiar și sub 25 de euro/MWh, cel mai scăzut nivel înregistrat din mai 2021, potrivit datelor Trading Economics.
Potrivit unei analize Bloomberg, prețurile de referință continuă să scadă pe fondul unei cereri reduse de gaze, cauzată de vremea neobișnuit de caldă în această perioadă a anului. Consumul de gaze din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, acesta a fost cu 9% mai mic în luna septembrie a acestui an comparativ cu luna septembrie a anului trecut, a declarat Tom Marzec-Manser, director de analiză la firma ICIS, citat de Bloomberg, potrivit Agerpres. În plus, este cu 20% mai mic decât media lunii septembrie în perioada 2017-2021. În Germania, luna trecută cererea de gaze din partea sectorului comercial şi rezidenţial a fost la aproape jumătate din nivelul la care era în luna septembrie 2022.
Toate statele UE, inclusiv România, au depozitele pline de gaze
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la o medie de 96,1%. România stă chiar foarte bine, cu un grad de umplere de 98,1%, situându-se pe al treilea loc după Spania, care are depozitele pline 100% și Polonia cu 99,7%. În condițiile în care vremea se menține caldă, nu sunt motive pentru folosirea gazelor din depozite.
Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție și de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare. Înainte de războiul din Ucraina, Rusia trimitea 155 de miliarde de metri cubi (mmc) de gaz în Europa în fiecare an, în mare parte prin conducte; în 2022, importurile prin gazoducte ale UE au scăzut la 60 mmc, iar anul acesta, UE se așteaptă ca ele să scadă până la 20 mmc, potrivit unei analize Reuters.
În perioada ianuarie-noiembrie 2022, Rusia (gaze prin conducte și importuri de GNL) a reprezentat mai puțin de un sfert din importurile de gaze ale UE. Un alt sfert a provenit din Norvegia, iar 11,6 % din Algeria. Importurile de GNL (excluzând Rusia – în principal din SUA, Qatar și Nigeria) au reprezentat 25,7 %, potrivit unor date ale Consiliului European.
Cât de justificată mai este plafonarea prețurilor la energie în România?
Prețurile de referință la gaze se mențin scăzute la nivel european, însă este foarte greu de văzut care ar fi impactul asupra pieței energetice din România, în condițiile în care aceasta nu este liberă. Prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, așa cum au fost stabilite de către Guvern în plină criză energetică. Ar putea fi prețurile sub plafoane? Posibil, însă prețurile reale nu pot fi stabilite decât de o piață liberă.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a avut o tentativă, în luna august, de a pune pe tapet problema eliminării prețurilor plafonate, însă a doua zi s-a răzgândit și a spus că nu se „pune problema să renunțăm la schema de compensare-plafonare la gaze și energie electrică”.
Schema de sprijin privind plafonarea-compensarea prețului la energie va rămâne nemodificată pe perioada acestei ierni, a spus în mai multe rânduri ministrul.
Această schemă de plafonare-compensare a costat bugetul de stat peste 20,5 miliarde de lei, potrivit datelor ANRE.
Care sunt plafoanele
Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
- Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
- Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
- Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh
Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
- Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale
Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:
- Preț plafonat de 0,31 lei/kWh
Consumatorul noncasnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 0,37 lei/kWh, la un consum anual de cel mult 50.000 MWh și pentru producătorii de energie termică.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE