​Într-o perioadă când fenomenele meteorologice extreme au luat amploare, România pare complet descoperită în fața pericolului inundațiilor. Un raport al Curții de Conturi dezvăluie o situație dezastruoasă: sute de baraje fără avize și fără proprietar, diguri în stare avansată de degradare, echipamente vechi de peste 100 ani și lipsă acută de personal. Toate acestea pun în pericol viața oamenilor și pot produce pagube materiale semnificative.

Barajul de la VidraruFoto: Adrian Ilincescu/ HotNews.ro

În România, capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată semnificativ, spune raportul Curții de Conturi.

Din totalul de 2.013 baraje care existau în România în anul 2021, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță.

221 de baraje aveau autorizația de funcționare expirată, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodată.

În plus, alte 121 de baraje au fost lăsate în paragină, nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau un administrator legal, și prezintă risc de accidente.

Nu există niciun expert în România care să evalueze diguri

Administrația Națională Apele Române (ANAR) administrează 9.391 kilometri de diguri, însă acestea nu dețin autorizație de funcționare emisă de Ministerul Mediului, pentru că nu are cine să le evalueze.

„Până în prezent nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță”, spun auditorii.

Astfel că nu este cunoscută cu exactitate starea digurilor și nici dacă sunt eficiente sau nu în fața inundațiilor, deși sunt semnalate unele sectoare de diguri în stare avansată de degradare.

Și în Capitală s-au găsit dereguli la sistemul de apărare împotriva inundațiilor

Pentru apărarea împotriva inundațiilor a municipiului București a fost gândit și realizat doar parțial un sistem din care fac parte acumularea nepermanentă Dragomirești (căreia prin supralărgirea Șoselei de Centură la profil de autostradă de la 2 la 4 benzi de circulație i s-a diminuat volumul util), acumularea Lacul Morii și polderul natural Giulești Sârbi, zonă care între timp a fost parțial umplută cu diverse materiale.

De asemenea, pe râul Dâmbovița, podurile Operă și Hașdeu au fost construite necorespunzător. Prin urmare, dacă Lacul Morii și acumularea Dragomirești s-ar umple, albia orășenească a râului Dâmbovița nu ar putea prelua viitura, la capacitatea pe care o are în prezent.

„Orice intrare în presiune a podului Planșeului Unirii poate produce pagube sociale și economice greu de estimat, prin afectarea rețelelor edilitare și de transport supra și subteran din zona centrală a Capitalei”, spune raportul.

București: Locuințe construite în cuveta lacurilor

Curtea de Conturi a găsit nereguli la mai multe dintre lacurile de acumulare care ar trebui să protejeze Capitala de inundații.

De exemplu, la barajul acumulării Lacul Morii nu au mai fost realizate lucrări importante de întreținere/reparații capitale după anul 2008, deși a fost semnalată încă din anul 2018 funcționarea necorespunzătoare a sistemului de drenaj perimetral, care poate conduce la incidente de ridicare a nivelului freatic.

Pentru barajul Buftea, în cei 85 ani de funcționare continuă, nu au fost realizate decât lucrări de reparații curente, deși peste baraj au trecut cutremure puternice, precum cele din 1977 și 1986, precum și cinci viituri majore.

În ceea ce privește lacul Pantelimon, nu a fost finalizat sistemul de drenaj pe malul drept, nu a fost finalizată și echipată ecluza și există proprietăți și locuințe particulare în cuveta lacului.

La fel și în cazul lacului Fundeni. Acolo este cunoscută situația cartierului Ostrov, unde există locuințe construite sub cota maximă de exploatare.

Echipamente ANAR vechi de peste 100 de ani

Cauzele pentru care există risc de inundații:

• despăduririle și exploatările forestiere fără respectarea regulilor silvice;
• nevalorificarea hărților de risc la inundații în planurile de urbanism;
• acordarea de autorizații de construcție/construcția fără autorizație în zonele inundabile ale cursurilor de apă;
• distrugerea/neîntreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor;
• extinderea proprietăților în albiile cursurilor de apă și îngustarea secțiunii de scurgere a acestora;
• executarea de lucrări în albiile cursurilor de apă și neaducerea la parametrii inițiali a acestora (pantă, secțiune de scurgere);
• construcția unor poduri/podețe cu secțiuni necorespunzătoare;
• obturarea albiilor cursurilor de apă cu gunoaie sau deșeuri rezultate în urma exploatărilor forestiere;
• inexistența unui sistem de avertizare-alarmare a populației modern, cu acoperire integrală a zonelor locuite;
• dotarea insuficientă a serviciilor de urgență.

Lipsa specialiștilor este un mare risc și el. Spre exemplu, la nivelul ANAR, peste jumătate (58%) din personalul care trebuie să intevină în teren are vârsta de peste 50 de ani.

În plus, cei de la ANAR lucrează și cu echipamente foarte vechi, unele dintre ele de peste 100 de ani, datând din perioada 1914-1934.

Curtea de Conturi a făcut și un bilanț al inundațiilor din perioada 2014-2021: 17 oameni morți, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case și anexe gospodărești inundate și 1.500 de obiective culturale afectate.

Pagubele materiale s-au ridicat la 8,847 miliarde de lei, iar sumele totale acordate de Guvern din fondul de intervenție sau din fondul de rezervă au depășit 3 miliarde de lei.