Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea privind creșterile de taxe și introducerea unora noi. Urmează ca aceasta să apară în Monitorul oficial.

Klaus Iohannis si Marcel CiolacuFoto: Administratia Prezidentiala

Unele dintre măsuri intră în vigoare la 1 noiembrie, iar altele de la 1 ianuarie anul viitor.

Iată mai jos modificările și când intră în vigoare:

Companiile mari vor avea un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă cel pe profit este „prea mic”

Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic.

Practic se introduce o formulă din care se scad diverse lucruri, precum investițiile, ori accizele.

Sunt exceptate companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Se aplică de la 1 ianuarie.

Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri

În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar (pe lângă cel pe profit)de:

• 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

• 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026

Se aplică de la 1 ianuarie.

Impozit suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze naturale

Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Practic, pe lângă impozitul pe profit să se aplice și acest nou impozit.

Se aplică de la 1 ianuarie.

Nouă taxare la companiile mici

Se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, vor fi următoarele cote de impozitare.

• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro

• 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară activități, principale sau secundare în diverse coduri CAEN

Se aplică de la 1 ianuarie.

IT-știi vor plăti impozit pe venit pentru ce depășește 10.000 de lei, iar cei din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS

Se reduc excepțiile din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

Cei din IT vor plăti impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei. De asemenea, ei vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in sensul că pot opta pentru asta.

În ceea ce privește sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară, angajații vor plăti contribuția la sănătate (CASS), deoarece oricum beneficiază de servicii.

Se aplică de la 1 noiembrie.

Bonurile de masă, taxate suplimentar

Bonurile de masă au parte de o noutate: se va plăti contribuția la sănătate (CASS) pentru ele.

Se aplică de la 1 ianuarie.

PFA-activități independente: plafon de 60 de salarii minime la sănătate

Persoanele fizice autorizate (PFA) și în general cele care au activități independente vor avea la CASS un plafon de 60 de salarii minime.

Practic, vor plăti 10% pentru orice sumă până în 60 de salarii. Cei care au venituri foarte mari sunt avantajați.

Se aplică de la 1 ianuarie.

La ce bunuri și servicii crește TVA

Crește TVA de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Se majorează de la 5% la 9% pentru:

• livrarea de locuințe sociale

• livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei

• livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență

• serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă
• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.

Crește de la 5% la 19% TVA pentru:

Cota de 5% rămâne pentru:

• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;

• livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare

• livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale şi unități de asistență socială, de lemn de foc

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Apare acciza pentru băuturile cu zahăr

Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:

• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl

• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl

Prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe si dulceață.

Impozit special pentru bunurile scumpe: case și mașini

Apare un impozit special pentru case și mașini.

Se va aplica pentru:

• persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată depășește 2,5 milioane lei.

• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

În cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale se va aplica o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2,5 milioane lei;

În cazul autoturismelor se va aplica o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Redevența pentru concesiunea transportului gazelor crește de 25 de ori

Se majorează de 25 de ori redevența plătită pentru concesiunea transportului gazelor, de la 0,4% la 10%.

Impozitul pe veniturile neidentificate urcă de la 16% la 70%

Persoanele care nu pot justifica averile pe care le au vor plăti un impozit de 70%, în loc de 16% cum este în prezent.

Prin decizia de impunere ANAF va stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.

e-Factura din 2024

Firmele au obligația în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO eFactura.

Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Nerespectarea prevederilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Prin excepție, nerespectarea prevederilor în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 nu se sancționează.

Plățile în numerar vor fi reduse

Se plafonează încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry (Metro, Selgros etc) în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană.

De asemenea, magazinele cash and carry către persoane vor fi și ele plafonate similar (plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi).

Plățile acordate ca avansuri spre decontare urmează să fie plafonate la 1.000 lei, plafon stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

Se aplică în 15 zile de la publicare în Monitor, adică de pe la jumăteatea lunii noiembrie.

Firmele nu vor mai putea fi dizolvate dacă au datorii la stat

Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de dizolvare ar urma să se afișeze în Buletinul electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 60 zile calendaristice înainte și se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

În termen de 45 zile calendaristice de la data afișării/primirii listei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și orice alt creditor, comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, societățile care înregistrează obligații bugetare restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal, ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la finalizarea acțiunii de control fiscal.

Același lucru și în cazul radierii.

Măsuri prin care se dorește reducerea cheltuielilor bugetare

• Numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora, se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%.

Posturile vacante, din statele de funcții aprobate, cu excepția celor din cadrul unităților administrativ teritoriale și subdiviziunilor acestora se desființează.

*Se poate aproba înființarea de noi posturi pentru instituțiile, numai începând cu data de 1 iulie 2024 numai în cazuri temeinic justificate prin memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților administrației publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene.

• Se desființează posturile de șef birou.

• Personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare.

• Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri.

• Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;

pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;

pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.

• Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul autorități sau instituției publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și al funcțiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform statelor de organizare aprobate, în condițiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite.

• Începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror salarii lunare nete de până la 8.000 lei, inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele prețului de consum, cu următoarea excepție:

• personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale precum și a personalului poliției locale.

• În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

• Achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei exclusiv TVA/aparat de telefonie mobil achiziționat.

• Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 35 lei exclusiv TVA/lună/aparat de telefonie mobilă.

• Numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

• Consiliul de administrație va fi format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

– au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro;

– au cel puțin 50 de angajați

• Numărul de membri ai consiliilor de supraveghere/comitetelor de specialitate precum și ai altor comitete organizate pe lângă consiliile de administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora, denumirea acestora și modul de organizare nu poate să fie mai mare de 5 persoane.

• Societățile, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat precum și regiile autonome care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A.

• Cheltuielile privind voucherele de vacanță nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană.

• Și la companiile de stat se va aplica limitarea la telefoane și abonamente.