Stiri economice
Daunele la garaje și panourile solare vor fi acoperite de asigurarea obligatorie a locuinței / Despăgubiri record după cutremurele din Gorj și Arad

Proprietarii care au locuințele asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren vor putea primi despăgubiri și pentru daune provocate garajelor ori panourilor solare legate structural de locuințe, potrivit unor schimbări legislative pregătite de ASF. Datele oficiale arată că în acest an proprietarii cu locuințele asigurate au primit despăgubiri record de peste 21,8 milioane de lei, în special în urma cutremurelor din Gorj și Arad.

Casa afectata de cutremurFoto: Francesco Scatena / Dreamstime.com
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va aproba în curând o normă de aplicare la noua lege privind asigurarea obligatorie a locuințelor, care va schimba printre altele lista cazurilor în care NU se acordă despăgubiri prin contractul de asigurare PAD – asigurarea obligatorie pentru locuințe.
Norma scoasă în consultare de ASF elimină din lista excluderilor „anexele ce nu folosesc în mod direct scopului locativ al locuinţei (garaje, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri, pătule, depozite etc.), precum şi instalaţiile şi amenajările speciale (piscine, saune, instalaţii solare sau eoliene, rampe auto etc.)”.
Cu alte cuvinte, în cazul garajelor, magaziilor ori instalațiilor solare sau eoliene care sunt legate structural de locuință vor putea fi acordate despăgubiri în cazul producerii celor trei riscuri de dezastre naturale acoperite de polița PAD: cutremur, inundații și alunecări de teren.
Perioada de consultare publică pe această normă s-a încheiat și ASF va aproba în curând aceste modificări, potrivit surselor HotNews.ro.
Despăgubiri record după cutremurele din Gorj și Arad: Plăți versus dosare respinse
PAID România, societatea care emite și gestionează asigurările obligatorii pentru locuințe, a transmis la solicitarea HotNews.ro detalii despre dosarele de daună deschise în acest an și în anul 2022, plățile făcute, dosarele respinse și motivele invocate pentru neplata respectivelor daune solicitate de asigurați.
Conform acestor date, în acest an au fost achitate despăgubiri în valoare de peste 21,8 milioane de lei pentru un număr de 2791 de dosare de daunp, din care 2705 dosare au fost avizate în acest an.
Cele mai mari despăgubiri, de peste 18,2 milioane de lei, au fost plătite pentru daune provocate de cutremure.
Amintim că în acest an au avut loc două cutremure majore unul în luna februarie în județul Gorj și altul în luna iunie în Arad.
Spre comparație, în 2022, PAID a plătit despăgubiri de aproape 3 milioane de lei, cea mai mare parte din această sumă pentru daune provocate de inundații.
- Important! Sumele care pot fi primite de proprietari de la PAID, în baza polițelor obligatorii (PAD) – adica maxim 50.000 de lei sau 100.000 de lei, în funcție de prima anuală plătită 50 de lei (pentru locuințe din chirpici, paiată etc.) sau 130 de lei (locuințele din materiale mai rezistente).
- Dacă cineva are avarii care depășesc această valoare, diferența ar trebui plătită de o altă firmă de asigurări dacă proprietarul și-a făcut și asigurare facultativă a locuinței, în completarea celei obligatorii.
572 de dosare respinse la plată în acest an. „Avariile preexistente” – principalul motiv
Nu toți cei care au avut locuințele asigurate obligatoriu au primit însă despăgubiri în urma evaluărilor experților de daune și aici intră în scenă așa numitele „excluderi” despre care am scris la începutul articolului, respectiv situații considerate neacoperite de contractul de asigurare.
3790 de dosare de daună au fost avizate în total în acest an, iar dintre acestea 572 de dosare au fost respinse de la plată, spun oficialii PAID.
Principalele motive invocate pentru neplata despăgubirilor au fost: avariile preexistente, lipsa legăturii de cauzalitate între evenimentul declarat și avariile constatate și neconfirmarea riscului avizat.
Spre comparație, în 2022, au fost respinse de la plata bdespăgubirilor 237 de dosare dintr-un total de 607 dosare avizate.
Principalele motive invocate anul trecut pentru neplata acestor daune au fost: neconfirmarea riscului avizat, lipsa legăturii de cauzalitate între evenimentul declarat și avariile constatate și daune provocate de alte riscuri decât cele acoperite prin contractul de asigurare.
Cât durează în medie plata unui dosar de daună: 42 de zile în acest an
La această întrebare, oficialii PAID spun că acest lucru variază.
- „PAID plătește dosarul de daună în maximum 5 zile de la depunerea ultimului document necesar la dosar. De aceea, dupa cutremurul din Gorj am plătit primele dosare la numai 8 zile de la cutremur.
- În practică, asigurații depun documentele cu anumite întârzieri (nu toate acestea datorându-li-se) și numărul mediu de zile scurse de la momentul avizării daunei și până la plată, în 2023 a fost de 42 de zile.”, a declarat pentru HotNews.ro Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare al PAID România.
Efecte ale schimbării legii: Peste 2,2 milioane de polide PAD valide la final de 2024
Oficialul PAID se așteaptă ca modificările aduse recent legii asigurării obligatorii a locuințelor să crească numărul românilor care își asigură locuințele, „în primul rând datorită notificărilor pe care primăriile sunt obligate să le transmită proprietarilor și apoi prin verificările de la Cartea Funciară.”
- „Sperăm să incheiem anul curent cu peste 2 milioane de locuințe asigurate (astăzi avem în vigoare 1.996.431 polițe), iar anul viitor să depășim 2,2 milioane de polițe valide la final de an.”, a mai spus Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare PAID.
Prețul asigurării obligatorii pentru locuințele cu structura mai rezistentă, în special din orașe, a crescut de la 100 de lei la 130 de lei pe an, începând de sâmbătă, 11 noiembrie, în timp ce despăgubirea maximă în cazul unui dezastru produs de cutremur, inundații sau alunecări de teren a rămas aceeași – 100.000 de lei. Recentele modificări la lege vin cu 5 măsuri menite să-i determine pe proprietarii de locuințe să-și asigure casele.
Sursa foto: Dreamstime.com
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI