Stiri economice
Criza bugetară din Germania: Guvernul lui Olaf Scholz va cere din nou suspendarea „frânei” de îndatorare a țării

Ministrul german al finanțelor Christian Lindner va propune o rectificare a bugetului federal pe anul acesta care include suspendarea „frânei” de îndatorare a statului pentru a ameliora efectele crizei bugetare cauzate de o decizie de săptămâna trecută a Curții Constituționale, relatează Reuters.

Olaf Scholz, flancat de cei mai importanti ministri ai sai: Christian Lindner (in stanga sa) si Robert Habeck (dreapta)Foto: dpa picture alliance / Alamy / Profimedia
Guvernul german a fost în degringoladă în ultima săptămână, încercând să găsească surse de finanțare pentru investiții deja plănuite în valoare de 60 de miliarde de euro, după ce Curtea Constituțională a țării a invalidat miercurea trecută un artificiu legal prin care executivul lui Olaf Scholz a asigurat banii pentru măsuri.
Decizia a provocat îngrijorări legate de continuarea recesiunii în care economia germană a intrat la începutul acestui an și a declanșat tensiuni în cadrul coaliției de guvernare pe care o conduce Scholz (social-democrați, verzi și liberalii de la partidul FDP).
„După consultări cu cancelarul și vicecancelarul, voi prezenta săptămâna aceasta o rectificare bugetară pentru anul acesta”, a declarat Lindner pentru reporteri joi.
„Vom pune acum cheltuielile, mai ales cele pentru energie și frânarea prețurilor la gaze, pe o bază constituțională solidă”, a adăugat el, subliniind că acest lucru necesită însă o rectificare bugetară.
Ce este „frâna” de îndatorare a Germaniei
Un purtător de cuvânt al ministerului finanțelor a declarat că guvernul va propune suspendarea așa-zisei „frâne” de îndatorare, care limitează deficitul structural anual al bugetului federal la echivalentul a 0,35% din PIB. Guvernul va solicita parlamentului să aprobe suspendarea prin invocarea unei „situații de urgență” în 2023, potrivit aceleiași surse.
„Frâna” de îndatorare a fost inclusă în Constituția germană după recesiunea economică globală din 2008-2009. Ea a fost suspendată pentru prima oară în 2020, când guvernul a avut nevoie de sume uriașe pentru a susține economia și populația în timpul lockdown-urilor introduse din cauza pandemiei de COVID-19.
De aici provin și actualele probleme ale coaliției conduse de Scholz. Printr-o rectificare bugetară efectuată la sfârșitul lui 2021, guvernul a transferat 60 de miliarde de euro din banii care au fost împrumutați, dar nu au fost cheltuiți, într-un fond special creat în special pentru finanțarea unor proiecte de investiții „verzi”, dar și alte măsuri de susținere a industriei.
Însă Curtea Constituțională a Germaniei a decis că acest buget este neconstituțional deoarece a fost creat cu bani împrumutați când prevederea privind îndatorarea era suspendată.
Verzii germani par să fi avut câștig de cauză în fața liberalilor
Ministrul finanțelor Lindner, un conservator fiscal și susținător al disciplinei bugetare, a fost extrem de reticent până acum în ceea ce privește suspendarea „frânei” privind îndatorarea, lăsând de înțeles chiar că guvernul va trebui să se descurce fără acești bani.
„Consecințele pe termen scurt sunt dure. Pe termen lung putem obține avantaje. Suntem forțați acum să modernizăm economia cu mai puține subvenții publice”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag.
Această sugestie a sa și alte afirmații în aceeași notă au fost însă taxate dur de către vicecancelarul Robert Habeck, care ocupă și funcția de ministru al economiei. Habeck este un membru al Partidului Verde, un susținător al cheltuielilor publice mari în economie.
Lindner a spus acum că „putem discuta iar despre bugetul pe 2024 și apoi pentru anii care urmează doar după ce avem o bază constituțională și legală sigură”.
Guvernul lui Scholz decisese deja marți să „înghețe” cheltuieli în valoare de 200 de miliarde de dolari, finanțate tot printr-un buget special, de teamă că și acesta ar putea fi invalidat de Curtea Constituțională.
Crearea acestor fonduri a fost contestată în justiție de opoziția creștin-democrată de dreapta.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 24 de ore
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI