Stiri economice
Cota unică de 16% fără excepții sau impozit progresiv? Boloș: Așteptăm impactul bugetar al măsurilor fiscale. Azi am scos 13,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă

Revenirea la cota unică de 16% fără excepții sau impozitarea progresivă este o problemă de perspectivă pentru politica fiscală, a precizat joi la Guvern ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a spus că deocamdată trebuie văzut impactul bugetar al Legii 296/2023. Se așteaptă ca legea să aducă venituri de 16 miliarde de lei. Guvernul a aprobat azi alocarea din fondul de rezervă a peste 13,6 miliarde de lei în diverse sectoare.

Marcel BoloșFoto: Inquam Photos / George Calin
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat joi că Guvernul a alocat din fondul de rezervă 13,6 miliarde de lei pentru domenii importante precum educație, sănătate sau drepturi de asistență socială.
3,5 miliarde de lei au fost alocați pentru decontarea medicamentelor și 200 de milioane pentru cheltuielile spitalelor. Peste 3 miliarde de lei au fost alocați pentru Educatie, peste 2,6 miliarde de lei la Muncă pentru pensii, drepturi sociale, ajutoare de încălzire ori 300 milioane de lei pentru MIPE pentru vouchere sprijin pentru România.
HotNews.ro a semnalat că și Serviciul Român de Informații (SRI) a cerut bani pentru salarii și pensii, Serviciul de Informații Externe (SIE) pentru bunuri și servicii.
Mecanismul Fondului de rezerva a fost adoptat în contextul în care ținta de deficit de 4,4% din PIB este în programul de convergență, a spus Boloș.
Ministrul a mai precizat că în afară de cei 13,6 miliarde de lei scoși astăzi din Fondul de rezervă, anterior a mai fost scoasă suma de 9 miliarde de lei.
Întrebat de necesarul de împrumut, Boloș a spus că acesta era de 160 miliarde de lei, iar după creșterea deficitului a urcat la 180 miliarde de lei.
Cota unică de 16% fără excepții sau impozit progresiv? Răspunsul lui Boloș
Ministrul Boloș a fost întrebat și despre afirmațiile făcute joi de premierul Ciolacu care a spus că în anul 2024 nu vor exista măriri de taxe şi impozite, dar că va trebui luată o decizie dacă se va menţine cota unică – însă să fie cu adevărat unică – sau se va trece la impozitare progresivă.
- „Cred că este o problemă de perspectivă pentru politica fiscală. Deocamdată avem Legea 296/2023 privind măsurile fiscal bugetare pe care o avem în vigoare și căreia îi așteptăm impactul bugetar pe care îl va avea și în funcție de acest impact vom vedea ce tipuri de măsuri vor trebui luate în continuare.
- Cert e că în cererera nr 4 din PNRR avem acest jalon 207 privind modificarea codului fiscal. Până acolo mai avem cererea de plata nr. 3 și cred că până la momentul respectiv în funcție de impact vom vedea ce este de făcut.
- Întâi de toate trebuie să terminăm bugetul pe 2024 și în funcție de cum vor decurge lucrurile vom stabili la momentul oportun ce tip de politică fiscală urmăm”, a răspuns Boloș.
Boloș: Sunt adeptul măsurilor pas cu pas și de văzut impactul bugetar
Acesta a spus că este așteptat ca aplicarea Legii 296/2023 să genereze venituri de 16 miliarde de lei, dar aceasta nu este singura sursă de venituri.
- „Ne uităm la PNRR care ne spune foarte clar care este ținta de creștere de venituri fiscale, ca urmare a modificărilor care se aduc Codului fiscal și în jalonul 207 spune ca trebuie să ajungem la un impact bugetar de 2% din PIB.
- Să vedem la momentul potrivit care va fi pachetul de măsuri și dacă mai e necesar.
- Deocamdată suntem în etapa în care așteptăm impactul bugetar pentru legea 296/2023 care este în vigoare și mai așteptăm impact bugetar și de la măsurile de digitalizare și o mai bună colectare și după ce această strategie o avem implementată vedem ce mai este de făcut pe parcurs. Eu sunt adeptul măsurilor pas cu pas și de văzut impactul bugetar.
- Cert este că avem un potențial fiscal care e dat de ponderea veniturilor fiscale în PIB, 27%, și dacă media europeană este de peste 35% din acest „gap” ne dăm seama că există loc. Trebuie însă văzut ce impact vom avea din cele 3 categorii de măsuri menționate.”, a precizat ministrul Finanțelor.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, joi, că în anul 2024 nu vor exista măriri de taxe şi impozite, dar va trebui ca mediul de afaceri, politicienii, coaliţia şi guvernul să decidă dacă se va menţine cota unică – însă să fie cu adevărat unică – sau se va trece la impozitare progresivă. ”Eu nu refuz niciuna dintre variante”, a transmis premierul.
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
REVOLUȚIA REPARAȚIILOR DE ROBOȚI ASPIRATORI
-
Evenimenteacum 2 zile
RĂCIREA BRUSCĂ A VREMII A URCAT EXPLOZIV PREȚUL ENERGIEI ȘI GAZELOR. ROMÂNIA, A DOUA CEA MAI SCUMPĂ DIN UE
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum o zi
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?