Evenimente
Ministerul de Finanțe tranșează grevele din justiție: „Cine are salariul mărit în 2023, nu beneficiază de creșterea de 5% din 2024”
Conform unui proiect de la Ministerul Finanțelor, personalul din justiție care a beneficiat în 2023 de majorarea salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare prin acte administrative emise de ordonatorii de credite nu va beneficia în anul 2024 de majorarea acestor drepturi cu 5%.
Personalul din sistemul de justiţie care a beneficiat în cursul anului 2023 de majorarea salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, să nu beneficieze în anul 2024 de majorarea acestor drepturi cu 5%, conform unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor.
”Prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune ca pentru categoriile de funcţii de demnitate publică pentru care nu este reglementat nivelul de salarizare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în anul 2024, indemnizaţiile să fie menţinute la nivelul stabilit pentu luna decembrie 2023. Se propune ca pentru personalul din sistemul de justiţie care a beneficiat în cursul anului 2023 de majorarea salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, să nu beneficieze în anul 2024 de majorarea acestor drepturi cu 5%. Întrucât bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă principalul instrument de previziune şi urmărire a echilibrului financiar anual al operatorilor economici se propune ca bugetele de venituri şi cheltuieli să fie transmise la Ministerul Finanţelor în vederea avizării în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat şi se aprobă, în condiţiile alin.(1)-(3) în termen de 150 zile de la data intrării în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, arată Nota de fundamentare.
De asemenea, s-a reglementat ca pentru operatorii economici nou înfiinţaţi, la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, în condiţiile legii, bugetele de venituri şi cheltuieli să se aprobe până la finele exerciţiului financiar al anului curent. Estimarea indicatorilor economico-financiari prin bugetele de venituri şi cheltuieli după data aceasta, implică eliminarea caracterului previzional al bugetului şi posibilitatea unei analize a performanţelor manageriale în funcţie de gradul de realizare al obiectivelor de performanţă.
De asemenea, aprobarea unui buget de venituri şi cheltuieli trebuie să aibă loc înainte de efectuarea cheltuielilor, motiv pentru care considerăm că aprobarea bugetului după data propusă, respectiv 150 de zile de la aprobarea legii anuale a bugetului de stat ar presupune confirmarea indicatorilor economico-financiari realizaţi.
”Pentru a avea un tratament unitar cu celelalte categorii de entităţi publice se propune prorogarea până la data de 30 iunie 2024 a termenului de implementare la nivelul agenţiilor/autorităţilor/instituţiilor publice autonome a măsurilor stabilite la art. XLVII din Legea nr. 296/2023”, se mai arată în document.
Ordonanţa Guvernului nr.26/2013 nu stabileşte un termen până la care se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli, ceea ce în practică, conduce la situaţia în care, în luna decembrie a anului curent să fie transmise spre aprobare bugete de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici.
În prezent, Ordonanţa Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte termenele până la care operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, bugetele de venituri şi cheltuieli, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află sau Adunării Generale a Acţionarilor, după caz. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, reprezintă un instrument managerial strategic, o previziune a indicatorilor economico-financiari dar şi a procesului investiţional ce urmează a fi dezvoltat într-un exerciţiu financiar.
Potrivit prevederilor art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2023 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, indemnizaţiilor persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică de stabilesc prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare prevăzut în anexele la lege cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 s-a reglementat nivelul de salarizare aferent anului 2024 doar pentru o categorie de funcţii de demnitate publică, ceea ce presupune că pentru celelalte categorii nu există reglementare specială cu privire la nivelul de salarizare pentru acest an.
În anul 2023, prin acte administrative emise de ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor din sistemul de justiţie au fost majorate drepturile salariale ale personalului din cadrul acestui sistem, în medie cu 25%.
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
REVOLUȚIA REPARAȚIILOR DE ROBOȚI ASPIRATORI
-
Evenimenteacum 2 zile
RĂCIREA BRUSCĂ A VREMII A URCAT EXPLOZIV PREȚUL ENERGIEI ȘI GAZELOR. ROMÂNIA, A DOUA CEA MAI SCUMPĂ DIN UE
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Evenimenteacum o zi
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Companiiacum o zi
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum o zi
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?