România nu a reușit, decât în mică măsură să asigure viitorul profesional și economic al tinerilor, prin Garanția pentru Tineret, se arată într-un studiu al Consiliului Economic și Social (CES).

Tineri studentiFoto: Ammentorp | Dreamstime.com

Aceasta presupunea că fiecare tânăr sub 30 de ani să primească o ofertă de calitate: de angajare, de continuare a educației, de ucenicie sau de stagiu, în termen de patru luni de la pierderea unui loc de muncă sau de la încetarea frecventării unei forme de învățământ.

“Dar planul de a implementa Garanția pentru Tineret în România, bazat în principal pe utilizarea fondurilor UE, a fost implementat cu întârziere foarte mare, în principal din cauza slabei coordonări între instituțiile responsabile: Ministerul Fondurilor Europene (ulterior Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă”, menționează sursa citată.

Potrivit acesteia, deși Garanția pentru Tineret a fost planificată ca o racție rapidă la situația tinerilor neocupați și ar trebui să ofere acestora o soluție de calitate la problemele lor în patru luni, modul de implementare al Garanției pentru Tineret în România a întârziat mai mulți ani.

“Mai mult, organizațiile de tineret nu au fost implicate de la început în planificarea implementării Garanției pentru Tineret, iar partenerii sociali au avut un rol minimal”, se arată în document.

În acest context, modul de abordare a implementării Garanției pentru Tineret nu a fost adecvat, tinerii nu au participat la proiecte, iar rezultatele proiectelor implementate până în 2020 au fost foarte slabe.

Abia din 2021 au fost contractate noi proiecte pentru a face Garanția pentru Tineret o realitate cu impact pentru tinerii din România, iar rezultatul acestor proiecte nu poate fi cuantificat încă.

CES mai spune că în lipsa unei coordonări pro-active a implementării Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret finanțărilor europene folosite pentru tineri, din diferite surse ale UE, nu este substanțial pentru tinerii români, în lipsa unui volum suficient de mare de investiții și proiecte.

• “84 dintre cele 213 măsuri planificate pentru tineri în Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2016-2020 ar fi putut să fie finanțate din programe cu fonduri europene, în totalitate sau doar parțial.”

• “Dintre acestea, 35 dintre aceste măsuri (16%) puteau fi implementate cu fonduri Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, iar 18 dintre aceste măsuri (8%) sunt aferente Garanției pentru Tineret”

Restul de 33 dintre măsuri (15%) puteau fi finanțate cu alte fonduri.

“Din păcate, nu toate aceste măsuri au fost implementate, iar fondurile care ar fi putut finanța măsuri pentru tineri nu au fost folosite la nivel optim. Cel mai mult au fost utilizate fondurile pentru tinerii din mediul rural, tinerii antreprenori și participarea tinerilor. Cu toate acestea, nici în aceste domenii investițiile nu s-au dovedit suficiente pentru a genera un impact substanțial pentru tineri: aceștia părăsesc masiv mediul rural, media de vârstă a antreprenorilor români e mult peste 40 de ani, majoritatea tinerilor din România sunt inactivi politic și descurajați”, concluzionează instituția.

Sursă foto: Dreamstime.com