Evenimente
Țara cu cel mai mare salariu minim din Europa: peste 20 € pe oră, în 2024
Elveția, țara cunoscută pentru peisajele sale pitorești și sistemul financiar solid, se remarcă și prin faptul că are cel mai mare salariu minim din Europa. Începând cu anul 2024, salariul minim în Elveția va depăși cu mult standardele europene, ajungând la peste 20 € pe oră.
Când vine vorba de generozitatea salariilor, nicio altă țară europeană nu poate concura cu Elveția. Cu salariul minim stabilindu-se la peste 20 € pe oră în anul 2024, Elveția se clasează în fruntea clasamentului european în ceea ce privește compensația pentru munca prestată.
Unele țări au un salariu minim pe economie, precum Germania, Franța sau Spania. Altele nu au deloc o valoare minimă, precum Italia, în timp ce alte state – cazul Austriei îl au stabilit prin contractele colective pe sectoare de activitate. În cazul Elveției, se mai adaugă o componentă, aceea a cantoanelor, scrie ZiarulRomanesc.
Astfel, deși în Elveția nu există un salariu minim la nivel național, unele cantoane au introdus un salariu minim pentru zona lor. În plus, anumite contracte colective de muncă și companii prevăd salarii minim în sectoarele lor. De la 1 ianuarie 2024 valoarea brută a salariului minim în Geneva este de 24,32 CHF (în 2023 a fost de 24 CHF). Sunt excluse sectoarele agricultură și floricultură, în care minimele sunt diferite. În aceste două sectoare, salariul minim în 2023 era de 17,6 CHF iar de la 1 ianuarie 2024 este de 17,87 CHF.
iată valorile din 2023 în diferite cantoane
- Neuchatel 20,77 CHF pe oră
- Jura 20,60 CHF pe oră
- Ticino între 19 și 19,50 CHF pe oră
- Geneva: 24 CHF pe oră
- Basel Stadt 24 CHF pe oră
Permisul de muncă în Elveția
Obținerea unui permis de muncă în Elveția este necesară pentru majoritatea străinilor care doresc să lucreze în această țară, iar procedura de obținere a acestuia variază în funcție de naționalitatea și tipul de muncă desfășurat. În cazul în care cineva este angajat de către o companie în Elveția pentru o perioadă mai scurtă de 3 luni, nu este nevoie de un permis de ședere. Cu toate acestea, angajatorul trebuie să notifice autoritățile cu cel puțin o zi înainte ca persoana respectivă să înceapă să lucreze. Această măsură asigură o monitorizare adecvată a lucrătorilor și respectarea regulilor și legislației în vigoare în ceea ce privește angajările străinilor în țară.
În cazul în care dorim să lucrăm în Elveția pentru o perioadă mai lungă de trei luni, este necesar să solicităm un permis de ședere la autoritățile locale. Pentru a obține acest permis, vom avea nevoie de anumite documente, cum ar fi o carte de identitate sau un pașaport valabil, precum și o declaratie din partea angajatorului, care să ateste că vom fi angajați în Elveția sau un contract de muncă. Aceste documente sunt esențiale pentru a demonstra scopul șederii noastre și pentru a se asigura că suntem angajați legal și că avem toate drepturile și beneficiile prevăzute de lege.
Poți intra în Elveția și căuta loc de muncă pentru maxim șase luni. În primele trei luni nu e nevoie de permis, dar ulterior trebuie cerut un permis de ședere pe termen scurt UE, valabil trei luni pe an, cu condiția să dovedești că te poți întreține singur și nu vei fi o greutate pentru sistemul social local.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
-
Evenimenteacum o zi
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST