Stiri economice
Coridor energetic în Europa de Sud-Est prin achiziții în România și Bulgari (presa elenă)

Planurile strategice ale companiei publice de electricitate din Grecia, PPC, includ extinderea în Bulgaria și în regiunea mai largă, unde Grupul își propune să aibă o capacitate instalată de 1,1 GW până în 2030, scrie Proto Thema

ElectricitateFoto: HotNews / Claudia Pirvoiu
Oportunitățile de dezvoltare ale PPC pe piața energetică din Europa de Sud-Est, cu accent pe achiziția din România (deja finalizată), dar și pe achiziții în Bulgaria (în curs de analiză) și pe coridoarele energetice ce urmează a fi dezvoltate prin modernizarea interconexiunilor dintre țările din regiune, ocupă o poziție centrală în noul plan de afaceri al PPC, prezentat săptămâna trecută de către președintele și directorul executiv al companiei, Georgios Stassis, în fața unui număr mare de analiști din Londra.
Potrivit noului plan de afaceri „pe lângă rolul crucial din Grecia și prezența puternică în România, planificarea strategică include și extinderea în Bulgaria și/sau în regiunea mai largă, unde Grupul își propune să aibă o capacitate instalată de 1,1 GW până în 2030”.
De notat că PPC deține prima poziție în producția, distribuția și furnizarea de energie electrică pe piața din Grecia, în timp ce în
România este cel mai mare furnizor cu 3 milioane de clienți, deține poziția a doua în rețelele de distribuție și este cel mai mare producător de energie electrică din surse regenerabile de energie prin unități cu o capacitate de 597 megawați.
„Prin prezența sa în diferite zone geografice, Grupul PPC va reuși pe baza portofoliului său extins și complementar de surse regenerabile, în principal parcuri fotovoltaice și eoliene, o disipare a riscului, profitând de condițiile meteorologice diferite din fiecare regiune”, precizează compania. Potrivit prezentării planului de afaceri, beneficiul sinergiilor din Balcani este estimat la 50 de milioane de euro pe an.
Planul este susținut de consolidarea interconexiunilor în regiune pe măsură ce operatorul elen pentru transportul energiei electrice ADMIE implementează sau urmează să extindă interconexiunile existente sau să construiască noi interconexiuni cu toate țările de la granița de nord a Greciei. Recent, a fost pusă în funcțiune a doua interconexiune cu Bulgaria și au început discuțiile pentru construirea unei a treia interconexiuni.
Conform datelor în acest sens, comerțul transfrontalier de energie electrică în anul 2023 între România – Bulgaria a fost de 1,5 terawatt oră (TWh), Bulgaria – Grecia de 2,8 TWh și Grecia – Italia de 1,3 TWh. Un motiv determinant pentru fluxurile de energie în interconexiuni sunt diferențele semnificative de preț între piețele respective: prețul mediu al energiei electrice în România/Bulgaria în 2023 a fost de 104 euro pe megawat oră, în Grecia 119 euro, iar în Italia 127 euro. Creșterea importurilor/exporturilor de energie electrică are un beneficiu direct și pentru consumator, deoarece sursele interne mai scumpe sunt înlocuite cu importuri mai ieftine.
Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ