Connect with us

Stiri economice

Cel mai ambițios producător auto chinez vrea să cucerească Europa, dar nu a decis cum va desfășura „asaltul”

Publicat

pe

BYD este o companie chineză care anul trecut a vândut peste trei milioane de mașini și a anunțat că va construi o mare uzină în Ungaria. BYD vrea să ajungă să vândă multe sute de mii de mașini pe an în UE, dar în 2023 a reușit să livreze doar 15.000. BYD are bani și ambiție, este prezentă în opt piețe europene mari, dar nu a decis ce „cale de atac” să apuce.

O masina BYDFoto: Bob Henry / Alamy / Alamy / Profimedia

BYD este mare în China, dar micuță în Europa

BYD se numără, alături de Geely, MG, Great Wall și alte câteva nume, printre companiile chineze care vor să ajungă să aibă o pondere importantă pe piața auto europeană.

BYD a fost prezentată ca fiind „the Tesla killer”, fiindcă este o companie care a crescut atât de mult în China, încât singurul mod de a continua să aibă volume tot mai mari este să se lanseze rapid în multe piețe externe, mai ales în Europa.

BYD a intrat la final de 2021 pe piața din Norvegia, iar acum este prezentă în opt piețe mari, cu o gamă de cinci modele și cu prețuri cuprinse între 30.000 de euro și peste 70.000 euro. În ultimele zile s-a vorbit despre lansarea în Europa a unui SUV electric care să coste peste 100.000 de euro.

BYD a adus recent pe un singur vapor aproximativ 5.000 de mașini în porturi din Olanda și Germania, dar pe 2023 vânzările totale în UE nu au fost prea mari: cam 15.000 de unități, dintre care 80% au fost modelul Atto 3, care costă 38.000 de euro.

BYD vrea să vândă tot mai mult, are în plan să lanseze modele noi, dar nu a decis strategia. Nu s-a decis încă dacă vor fi lansate și sub-brand-uri, sau se va merge numai pe numele BYD. Față de alte mărci chineze, BYD a „marșat” doar pe electrice în Europa, dar va aduce și un plug-in hybrid și, în viitor, nu ne-am mira dacă vor ajunge în showroom-uri și modele pe benzină (dar nu multe).

Este clar că BYD trebuie să se concentreze și pe modele mai ieftine în Europa, iar un început este mașina denumită Dolphin care costă 30.000 de euro și are o autonomie de 250 km „pe hârtie”. Chiar și cu mai multe modele acceptabile la preț – și cu lansarea pe noi piețe – este clar că BYD nu are cum să crească accelerat în Europa și nu va atinge în 2024 sau la anul un total de 100.000 de mașini.

În China, grupul BYD are patru mărci, iar una dintre ele, denumită Denza, are mari șanse de a intra pe piața germană la final de 2024 sau în 2025.

Prețurile scad, dar apar noi bariere

Mărcile chineze au mașini la prețuri tot mai bune, dar statele europene încep să ia măsuri contra lor, ideea fiind că aceste mașini sunt construite în China, la costuri nerealist de mici, datorită unor subvenții consistente oferite de statul chinez furnizorilor și constructorilor auto.

Și marea majoritate a bateriilor pentru EV-uri sunt construite în China, mai mulți constructori vor deschide fabrici în Europa, dar China va rămâne, fără îndoială, numărul 1 la producția de baterii.

Chinezii au încă vânzări mici pe piața europeană și fiindcă mulți clienți din UE rămân loiali unor mărci auto europene și, când decid să-și ia mașină nouă, tind să aleagă acele mărci cu care sunt obișnuiți. Dar și când cumpără de la o marcă europeană se întâmplă să cumpere o mașină fabricată în China, exemplul cel mai cunoscut fiind Dacia Spring.

BYD a anunțat că va face o investiție mare într-o uzină auto în Ungaria, ceea ce înseamnă că va produce peste câțiva ani și în UE și deci va evita plata unor tarife vamale mari.

Problema este că un constructor auto chinez care construiește tot mai multe mașini în UE va avea costuri mai mari, în special cu salarizarea, astfel că marja de profit poate fi afectată în mod serios dacă producția în UE ajunge la o pondere consistentă.

Clienții europeni trebuie să și capete încredere în aceste mărci chineze de care o mulțime de oameni din UE aud pentru prima dată. Primele impresii sunt pozitive, mașinile chinezești arată bine, au multe tehnologii pe ele și prețurile sunt bune.

Nu doar de Geely (care deține Volvo), BYD, Great Wall și MG vom auzi la capitolul mașini chineze. Mai sunt alte mărci, prezente și în România, care speră să vândă bine: DFSK, Seres, BAIC, FAW – Bestune, JAC sau Brilliance

Se manifestă însă o reticență față de mărcile chineze, iar aici va conta mult atitudinea statelor UE față de aceste produse din China, multe state dorind să-și protejeze industria auto (și locurile de muncă) în fața „asaltului” chinez.

Cotația acțiunilor BYD a scăzut cu 16% în ultimul an, nu mai este prezentă o atitudine de super-optimism, dar nici nu s-a instalat pesimismul, fiindcă piața europeană a electricelor a trecut de două milioane de unități în 2023, nivel nemaivăzut.

Surse: Automotive News, Bloomberg, Fortune, New york Times

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE