Anul 2024 este prezentat pe toate canalele media ca fiind “super anul democratiei”. Este, fara doar si poate, un an exceptional, avand in vedere ca se vor desfasura peste 80 de alegeri nationale, cu consecinte asupra a 4,2 miliarde de oameni, adica peste 50% din populatia globului. Conform unei estimari a Foreign Affairs, cu un ciclu electoral de o asemenea magnitudine, omenirea nu se va mai intalni pana in 2048.

Radu CraciunFoto: BCR Pensii

Din acest motiv, exista analisti care considera ca rezultatul alegerilor va defini evolutia lumii cel putin in urmatorul deceniu. O astfel de evaluare nu este lipsita de sens intr-un moment in care, la nivel mondial, tensiunile comerciale si geopolitice devin din ce in ce mai amenintatoare si mai complexe. Iar rezolvarea sau agravarea lor depind de cei care vor conduce marile tari sau aliante ale lumii.

Dar numarul mare de alegeri si numarul celor afectati sunt suficiente pentru a eticheta 2024 ca fiind „supra anul democratiei”? Daca enumeram numele celor mai mari tari implicate India, SUA si Rusia, carora le alaturam UE, putem concluziona ca diversitate modelelor politice existente merita nuantari precum si etichetari mai prudente. Si pe buna dreptate.

Institutul V-Dem este un institut de cercetare independent care functioneaza pe langa departamentul de Stiinte politice al Universitatii Gothenburg din Suedia. El este renumit, printre altele, pentru raportul anual pe care il produce si care, plecand de la o imensa baze de date si un numar impresionant de colaboratori externi, analizeaza evolutia standardelor democratice pe multiple criterii in peste 170 de tari.

Ultimul sau raport este cel din 2023 realizat pe baza informatiilor culese in anul 2022, iar concluziile sale sunt ingrijoratoare. Regimurile autocratice sunt in ascensiune marcanta la nivel mondial.

Impartind modelele politice in

a) autocratii inchise (principiile democratice nu sunt respectate),

b) autocratii electorale (principiile democratice sunt mimate si/sau indeplinitie intr-o mica masura)

c) democratii electorale (principiile democratice sunt indeplinite partial, dar, in general, satisfacator)

d) democratii liberale (toate principiile democratice sunt indeplinite)

raportul concluzioneaza ca nivelul democratiei la nivel mondial este intr-un regres major.

In 2012, 46% din populatia globului traia in autocratii, pentru ca in 2022 procentul sa creasca la 72%. Mai mult, pentru prima data in mai mult de doua decenii, lumea are mai multe regimuri autocrate inchise (28% din populatie) decat democratii liberale (13% din populatie).

Balanta puterii economice este si ea intr-o schimbare profunda. Asa cum graficul alaturat produs de V-Dem o arata, 46% din PIB-ul global este realizat in tari autocrate, in timp ce ponderea comertului intre tarile democratice a scazut de la 74% din comertul mondial in 1998 la 47% in 2022. Este o tendinta care arata tarile autocratice depinzand comercial din ce in ce mai putin de tarile democratice, in timp ce dependenta tarilor democratice de cele autocratice s-a dublat in ultimii 30 de ani. Astfel de evolutii sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat razboiul din Ucraina ne-a aratat tentatia regimurilor autocrate de a folosi resursele ca mijloc de presiune politica.

Calitatea alegerilor s-a inrautatit in 30 de tari, cenzura presei in 47 de tari, represiunea organizatiilor societatii civile s-a intensificat in 37 de tari. Grecia este nominalizata ca fiind una dintre tarile cu cel mai important regres democratic. Ungaria, Turcia si Serbia, si ele in proximitatea Romaniei, sunt considerate a fi autocratii electorale.

In acest context, o suprapunere a Indicelului Democratiei Liberale calculat de V-Dem peste cele peste 80 de tari in care urmeaza sa se desfasoare alegeri in “super anul democratiei” ne aduce brusc cu picioarele pe pamant. Doar 38% din populatia chemata la urne traieste in tari democratice, in timp ce 62% traieste in tari cu regim autocratic.

In acest conditii, o intrebare merita pusa: mai poate fi considerat 2024 ca super anul democratiei?

Vestea buna este ca, in fata valului autocratizarii, exista si tari care au reusit sa faca o intoarcere de 180 de grade, revenind la regimuri democratice. Tarile europene nominalizate in acest sens sunt Moldova, Macedonia de Nord si Slovenia.

Institutul V-Dem remarca ca revenirea la regimuri democratice nu este un proces usor, el fiind cu atat mai dificil de demarat si finalizat cu cat formele de autocratie sunt mai consolidate si mai extreme.

Conform V-Dem evolutiile care au dus la reversarea autocratizarii in tarile analizate au fost

a) mobilizarea in masa a populatiei impotriva celor aflati la putere

b) opozitia sistemului judiciar la deciziile executive abuzive

c) opozitia politica unita sprijinita de societatea civila

d) alternanta la putere adusa de alegerile cu miza

e) sprijinul si protectia institutiilor internationale

As remarca insa ca, spre deosebire de perioada analizata, in prezent, riscul major este ca, atenti atat de mult la pericolele aduse de dusmanii din exterior, reali sau imaginari, votantii au sanse mari sa-i ignore sau sa-i subestimeze pe dusmanii democratiei din interior.

Pana la urma, multi autocrati au aparut in urma unor procese democratice pe care au avut apoi grija sa le perverteasca in folosul propriu sau sa le demoleze. Indiferent de tara, regimurile democratice pot supravietui doar cu conditia de a fi in permanenta aparate, cultivate si consolidate.

N.Red. Articol preluat cu acordul autorului de pe blogul personal