Stiri economice
Majorarea preţurilor la iepuraşii şi ouăle de ciocolată este abia la început, pe fondul creşterii cotaţiilor la cacao

În condiţiile apropierii sărbătorilor de Paşte, cotaţiile mai ridicate la cacao majorează preţurile pentru iepuraşii şi ouăle de ciocolată, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Iepuraşi şi ouă de ciocolatăFoto: Romain Doucelin / AFP / Profimedia
Cotaţiile futures la cacao s-au dublat în mai puţin de trei luni, iar la Bursa de la New York cel mai tranzacţionat contract la cacao a depăşit săptămâna aceasta 8.900 de dolari tona, cel mai ridicat nivel atins vreodată. Arborii de cacao din vestul Africii, cea mai importantă regiune pentru culturile de cacao, au fost afectaţi de boli şi o serie de fenomene meteo extreme, ceea ce ar putea crea al treilea an de deficit de aprovizionare la nivel mondial. Fabricile de procesare suferă deja de pe urma opririi activităţii, iar noile norme de mediu care planează asupra importatorilor europeni creează noi obstacole în aprovizionarea cu boabe de cacao.
Tendinţa de creştere a cotaţiilor la cacao accelerează tocmai înainte de Paşte, o importantă sărbătoare pentru consumul de ciocolată în ţări precum SUA, Brazilia şi Marea Britanie. Deşi producătorii de ciocolată cumpără boabele cu câteva luni în avans, scumpirile de la bursă încep să se resimtă şi unele tablete de ciocolată devin mai scumpe, mai mici sau sunt umplute cu alte arome pentru a atenua impactul.
„Adevăratul cost al ciocolatei nu a fost mult timp văzut de consumatori. Preţurile persistent scăzute pentru producători şi schimbările climatice au dus la valorile record ale cotaţiilor futures la cacao. Este un şoc pentru unii, dar era previzibil”, a apreciat Emily Stone, fondatorul distribuitorului de cacao Uncommon Cacao.
Consumatorii sunt afectaţi de creşterea preţurilor, majorarea inflaţiei după pandemiei reprezentând o lovitură pentru situaţia financiară a gospodăriilor.
„Este într-adevăr scump”, a declarat consilierul şcolar Isabel Cristina Brandao când a ales trei mărci de ouă de ciocolată de la un magazin de dulciuri din Sao Paulo. Ea şi-a amintit de căruciorul de cumpărături care era plin în urmă cu câţiva ani. „Acum plătim mai mult pentru mult mai puţin”, a adăugat Brandao.
Producătorii cumpără boabele de cacao la preţuri record
În ultimul an, preţul mediu al ouălor de ciocolată în SUA a crescut cu 12%, arată datele companiei de cercetare NIQ. 44% din gospodării spun că acum achiziţionează mai puţină ciocolată sau dulciuri din cauza inflaţiei.
În Marea Britanie, preţurile la unele mărci celebre de ouă de ciocolată au urcat cu până la 50%, conform grupului consumatorilor „Which?”.
Aceste modificări includ doar o mică parte din cotaţiile ridicate la cacao, deoarece ingredientul cheie folosit pentru dulciurile de Paşte a fost probabil cumpărat în trimestrul patru din 2023 sau mai devreme.
Costurile ridicate se vor resimţi şi la dulciurile produse pentru viitoarele sărbători, cum ar fi Halloween şi Crăciun, deoarece producătorii cumpără boabele de cacao la preţuri record.
Şi producătorul elveţian de ciocolată Lindt & Spruengli AG anunţa luna aceasta că va majora preţurile în 2024 şi în 2025, în urma majorării costurilor cu materiile prime.
Deşi este posibil ca unele companii să aibă stocuri ieftine pentru a acoperi producţia în următoarele şase luni, ele vor opta mai degrabă pentru majorări graduale de preţuri în loc să-i şocheze pe consumatori cu creşteră abrupte, a apreciat Judy Ganes, preşedintele J Ganes Consulting.
Şi alţi producători de ciocolată care au majorat preţurile nu exclud o continuare a tendinţei. Directorul financiar al Mondelez International, Luca Zaramella, indica în februarie că sunt posibile majorări, în timp ce şeful Hershey, Michele Buck, declara că firma îşi menţine „angajamentul de a stabili preţurile astfel încât să acopere inflaţia”.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum o zi
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE