Germania se confruntă cu presiuni pentru creşterea cheltuielilor, iar Guvernul ar trebui să ia în considerare relaxarea „frânei de îndatorare”, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional publicat marţi, transmit Reuters și Agerpres.

Olaf Scholz, flancat de cei mai importanti ministri ai sai: Christian Lindner (in stanga sa) si Robert Habeck (dreapta)Foto: dpa picture alliance / Alamy / Profimedia

În 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de „frâna de îndatorare”, guvernul federal poate contracta datorii noi mai mari decât echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.

Berlinul poate depăşi acest prag doar dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

„Frâna de îndatorare din Germania este stabilită la un nivel relativ riguros, astfel că limita anuală a împrumuturilor nete ar putea fi atenuată cu aproximativ 1 punct procentual din PIB, în timp ce încă este menţinut nivelul datoriei ca procentaj din PIB pe un trend descrescător. Astfel, ar exista mai mult spaţiu de manevră pentru investiţiile publice atât de necesare”, susţine FMI.

În timp ce reformarea „frânei de îndatorare” ar atenua consolidarea fiscală, sunt necesare de asemenea reforme pentru a reduce presiunile pe termen mediu asupra cheltuielilor şi pentru majorarea veniturilor, consideră instituţia financiară internaţională.

Guvernul german s-a certat recent pe tema „frânei de îndatorare”

„Frâna de îndatorare” este puternic apărată de ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, un membru al partidului liberal FDP, formațiune care guvernează alături de social-democrații cancelarului Olaf Scholz și Verzi. Anul trecut Lindner s-a opus unei nou suspendări a „frânei de îndatorare”, măsură dorită de celelalte partide de guvernare în condițiile în care o decizie a Curții Constituționale a lăsat guvernul fără fonduri în valoare de 60 de miliarde de euro.

Conform unor surse din minister, recomandările de acum ale FMI nu au fost privite cu ochi buni.

„Reformarea frânei de îndatorare sporeşte riscul alimentării inflaţiei din nou, într-un moment în care tocmai a început să scadă. O datorie mai ridicată înseamnă costuri mai mari cu dobânzile”, au spus sursele, pentru Reuters.

În aprilie, FMI a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei germane, cea mai mare din Europa. Anul acesta, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze o creștere anemică de 0,2%, ca să accelereze la 1,3% în 2025, pe fondul redresării consumului.

Pe termen mediu, rapida îmbătrânire a populaţiei ar urma să încetinească creşterea şi să afecteze negativ finanţele publice. Dar, apreciază FMI, perspectivele pe termen mediu pot fi îmbunătăţite prin majorarea investiţiilor publice, inclusiv în tranziţia verde şi în digitalizare.