Connect with us

Evenimente

Ce uită minerii care ies în stradă să protesteze: Compania Națională a Huilei, datorii de un miliard de euro. Cum au plătit românii bani din propriile buzunare pentru companiile falimentare

Publicat

pe

Pensionarii mineri au ieșit în stradă după recalcularea pensiilor care le-ar fi micșorat, pe hârtie, veniturile. Ei uită, însă, că în trecut, companiile în care au lucrat au fost printre cei mai mari datornici la stat, potrivit Realitatea Plus. 

Românii au plătit din buzunarul propriu datorii de câteva miliarde de euro ale companiilor falimentare de stat, printre care și ale companiei naționale a huilei, arată o anchetă jurnalistică din anul 2018. Pe atunci, marile companii unde statul era acționar, aveau restanțe la bugetul de asigurări sociale de 4 miliarde de euro.

Unul dintre cei mai mari debitori la bugetul de stat este Compania Națională a Huilei. În 2010, debitele CNH depășeau un miliard de euro. După mai multe ștergeri de datorii, restanțele au ajuns, în septembrie 2017, la 800 de milioane de euro.

Problemele CNH au apărut în 2008, când statul a început să diminueze subvenția anuală pe care o acorda companiei. În plus, CNH nu a încasat la timp nici banii pe producția livrată altor companii de stat. Din această cauză, CNH nu a mai plătit la timp impozitele la stat.

Pe lângă neacordarea la timp a subvențiilor și neîncasarea banilor la timp pe producție, CNH a mai avea o mare problemă.

 „Numirile, pe criterii politice. De regula cu oameni mai putin priceputi si obedienti partidelor care le auasigurat numirea in functie” spunea, în 2018, Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF

În anul 2012, toate activele Companiei Naționale a Huilei au fost date în plată către ANAF, pentru stingerea parțială a datoriilor. Statul Român a adus aceste active ca aport ulterior la capitalul social al unei noi societăți, Societatea Națională a Huilei SA, care ulterior a fost absorbită de Complexul Energetic Hunedoara SA.

Florin Cîțu, atac frontal la PSD, după marea recalculare a pensiilor: „Socialiștii chiar sunt mizerabili”

Acesta a și fost momentul în care societatea a început să acumuleze datorii restante față de bugetul statului.

Șeful Comisiei Economice din Senat de la acea vreme spunea că situația se va agrava, dacă Guvernul nu va lua decizii concrete:

Dar va trebui acoperită gaura de undeva. De unde luăm acești bani? Ori din Pilonul 2 de pensii, ori din taxarea sectorului privat, că din altă parte n-ai de unde să iei”, a spus Florin Cîțu, senator PNL. 

În plus, CEH nu a plătit nici dările angajaților către stat, odată cu transferarea dărilor de la angajator la angajat. Fapt care a dus la majorarea datoriilor față de bugetul statului. Datoria totală pe primele 4 luni ale anului 2018 a fost de peste 31 de milioane de lei.

Fosta șefă a casei naționale de pensii, Doina Pîrcălabu, a propus modificarea Legii pensiilor după ce a văzut că marile companii de stat nu reușesc să achite contribuțiile la buget.

„Inițial, în Legea 19, acordarea drepturilor de pensie se făcea în condițiile achitării obligațiilor fiscale, adică a contribuțiilor. Înregistrându-se aceste debite, la marii angajatori, legea a fost modificată foarte repede, în 2002, în sensul în care drepturile de pensie să nu fie alterate de condiționalitatea plății contribuțiilor” , a spus Doina Pârcălabu, fost președinte al CNPAS.

În 2016, CEH a intrat în insolvență. Din companie s-au desprins, în 2023, după ce statul a șters din nou datorii de milioane de euro, active ce au fost transferate pe Complexul Energetic Valea Jiului. O societate cu același profil de activitate. În iulie 2024, judecătorul sindic de la Tribunalul Hunedoara a admis, într-un final, intrarea în faliment a Complexului Energetic Hunedoara. 

Ce spune Nicolae Ciucă despre achiziția noilor avioane F-35 și integrarea lor în forțele noastre aeriene

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București

Publicat

pe

Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre o posibilă listare pe bursă a unor pachete minoritare ale unor companii de stat precum CEC sau Compania Națională Aeroporturi București.

“Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.

Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă organizată la 100 de zile de la preluarea guvernării.

Șeful Executivului a explicat că o astfel de listare oferă “o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune”.

“E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a adăugat Ilie Bolojan. 

Citeste in continuare

Evenimente

CSA STEAUA, ÎNTRE REFORMĂ PROMISĂ ȘI DEZASTRU PERPETUAT: COLONELUL DANILOF, NOUL EXECUTANT AL MApN

Publicat

pe

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat numirea colonelului Eduard Danilof la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua pentru următoarele șase luni, cu misiunea de a aduce „reorganizare, reformă și rezultate”. În realitate, asistăm la încă o rotire de cadre militare, o numire provizorie menită să mascheze haosul instituțional și prăbușirea unuia dintre cele mai importante branduri sportive ale României.

O numire de avarie

 

Danilof nu este un nume nou în peisajul militar, dar este complet lipsit de experiență managerială în sportul de performanță. Cariera sa în artilerie, misiunile din Irak și Afganistan sau administrarea stadionului din Ghencea nu îl califică automat pentru a salva un club intrat de ani de zile în criză. Numirea lui este mai degrabă o improvizație, o soluție temporară dictată de Ministerul Apărării, nu rezultatul unui plan coerent de dezvoltare sportivă.

 

CSA Steaua, un colos cu picioare de lut

 

De ani de zile, clubul militar este prins între nostalgii și scandaluri:

 

•Secția de fotbal a fost transformată într-un teatru al absurdităților juridice și sportive. Echipa joacă în ligile inferioare, incapabilă să promoveze, blocată între FCSB și CSA, în timp ce resurse uriașe sunt cheltuite din bani publici.

•Management defectuos — CSA funcționează ca o cazarmă birocratică, cu directori și șefi de secție mai preocupați de funcții decât de performanță.

•Cheltuieli nesustenabile — clubul consumă anual zeci de milioane din bugetul Ministerului Apărării, fără transparență și fără rezultate care să justifice investiția.

 

Moșteanu, ministrul promisiunilor goale

 

Declarația ministrului Apărării, conform căreia „obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate”, sună a refren uzat. Toți predecesorii săi au rostit aceleași vorbe, iar CSA Steaua continuă să fie un exemplu de ineficiență, politizare și impostură administrativă.

 

În loc să aducă profesioniști din sport, oameni capabili să reconstruiască brandul Steaua, Ministerul trimite colonei care execută ordine și semnează hârtii.

 

Șase luni pentru ce?

 

Mandatul limitat la șase luni este o dovadă de nesiguranță și de lipsă de viziune. Nimeni nu poate reconstrui un club cu zeci de secții sportive, mii de sportivi și o infrastructură complexă într-un asemenea interval. În realitate, colonelul Danilof va gestiona doar „curățenia de imagine” până la următoarea decizie politică.

 

Brandul Steaua, sacrificat pe altarul politic

 

CSA Steaua nu este un club oarecare. Este simbolul unei istorii glorioase: campioana Europei la fotbal în 1986, pepinieră pentru sute de sportivi olimpici și mondiali. În mâinile MApN, această moștenire a fost redusă la o instituție parazitară, scuturată periodic de scandaluri și schimbări de conducere improvizate.

 

Noul comandant nu este decât încă un executant militar aruncat în mijlocul unei bătălii pentru care nu are armele potrivite. În timp ce rivalii din sportul românesc caută sponsori, performanță și modernizare, CSA rămâne captiv în mentalitatea de garnizoană.

 

Verdict: încă un episod de faliment administrativ

 

Numirea lui Eduard Danilof este simptomul unei boli cronice: incapacitatea statului român de a gestiona un brand sportiv național. Reformă? Nici vorbă. Reorganizare? Doar pe hârtie. Rezultate? Cel mult în rapoartele cosmetizate pentru ministru.

 

CSA Steaua are nevoie de un manager profesionist, nu de un colonel cu carnet militar. Altfel, clubul va continua să fie un sac fără fund pentru bugetul public și o rușine pentru memoria sportului românesc.

Citeste in continuare

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE