Combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara se va închide definitiv, iar aproximativ 500 de angajați urmează să fie disponibilizați. Compania-mamă a anunțat că scumpirea energiei electrice, precum și prețurile mai mici ale importurilor din afara Uniunii Europene au făcut imposibilă menținerea unității pe linia de plutire. Combinatul din Hunedoara este una dintre cele mai vechi fabrici siderurgice din România, cu o istorie de aproape un secol și jumătate.

Potrivit companiei, măsurile de atenuare aplicate în ultimul an — inclusiv opriri temporare și șomaj tehnic — nu au fost suficiente pentru a redresa situația financiară. În prezent, 477 de angajați sunt afectați de închiderea unității, iar o parte dintre aceștia vor fi păstrați temporar pentru protejarea activelor până la dizolvarea entității juridice.

ArcelorMittal Hunedoara oprește temporar producția. Prețurile ridicate la energie, printre problemele care au pus pe butuci gigantul

Compania a explorat opțiuni de preluare, dar fără succes

ArcelorMittal a precizat că a analizat posibilitatea ca fabrica să fie preluată de alte părți interesate, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. În paralel, compania promite că va colabora cu autoritățile locale pentru a identifica soluții de redistribuire a angajaților și sprijin în perioada de tranziție.

Industria românească se prăbușește. Greii siderurgiei trag obloanele și trimit oamenii în șomaj tehnic

„Aceasta a fost o decizie extrem de dificilă. Colegii noștri din Hunedoara au dat dovadă de dăruire, rezistență și profesionalism neclintite în fața provocărilor imense cu care s-au confruntat în ultimii ani. Cu toate acestea, amploarea problemelor s-a dovedit insurmontabilă. Ne-am angajat să ne sprijinim angajații în această tranziție”, a declarat Sanjay Samaddar, vicepreședinte ArcelorMittal și director executiv ArcelorMittal Europe – Produse lungi.

Datoria externă totală a României a ajuns la 220,157 miliarde de euro la finalul lunii iulie, în creştere cu 15,264 miliarde de euro faţă de sfârşitul anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025 (77,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49,058 miliarde euro (22,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6% în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

Structura datoriei externe

• Datoria externă pe termen lung: 171,099 miliarde euro (77,7% din total), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024
• Datoria externă pe termen scurt: 49,058 miliarde euro (22,3% din total), în scădere cu 1,7% faţă de sfârşitul anului trecut

Deficitul de cont curent, în creştere

În perioada ianuarie – iulie, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 17,226 miliarde euro, comparativ cu 14,691 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2024.

• Balanţa bunurilor: deficit mai mare cu 1,942 miliarde euro
• Balanţa serviciilor: excedent mai mare cu 330 milioane euro
• Venituri primare: deficit mai mare cu 96 milioane euro
• Venituri secundare: excedent mai mic cu 827 milioane euro

Investiţii străine directe

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au ridicat la 4,269 miliarde euro, în creştere faţă de 3,244 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2024.

• Participaţii la capital şi profit reinvestit: 2,339 miliarde euro
• Credite intragrup: 1,930 miliarde euro

Indicatori de sustenabilitate

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung: 14,6% (ianuarie – iulie 2025), faţă de 19,6% în 2024.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii: 5,6 luni la 31 iulie 2025 (faţă de 5,7 luni la 31 decembrie 2024).

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR: 100,4% (faţă de 99,1% la 31 decembrie 2024).

TVA ar putea crește la 21% dela 1 ianuarie în HORECA. Conform surselor Realitatea PLUS, sunt discuții și se fac analize în acest moment în Coaliție pentru această măsură. 

Şeful statului a infirmat discuţii privind o nouă majorare a TVA-ului.

”Nu există această discuţie”, a spus Nicuşor Dan. Întrebat dacă este posibilă o majorare de TVA în domeniul HORECA, el a răspuns: ”La Horeca este o discuţie, într-adevăr, dar de la 1 ianuarie”. Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, despre zvonurile privind o nouă creştere a TVA, că singurul lucru discutat la instalarea Guvernului a fost legat de zona HORECA, care a rămas la 11% şi au convenit că se face o analiză în toamna acestui an, iar dacă lucrurile arată nu s-au dus către o conformare voluntară, e posibilă o creştere de TVA.

„Radu Oprea a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă este de părere că TVA pentru HoReCa va ajunge la 21%, aşa cum sunt unele semnale în spaţiul public.Aici răspunsul de autoritate ar trebui să fie al ministrului Finanţelor Publice şi al premierului României. Am fost şi am vorbit cu foarte mulţi antreprenori din Horeca în ultima perioadă. Litoralul de anul ăsta nu pare să fi avut aceeaşi încărcare ca anul trecut. Eu cred că trebuie făcut o analiză foarte serioasă asupra cauzelor şi în funcţie de acest lucru decis asupra creşterii sau nu a TVA-ului pentru Horeca. Personal, nu cred că este benefică o astfel de măsură pentru Horeca, pentru cei care au investit în turism în România”, a afirmat Radu Oprea.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic

HORA, organizația care reunește aproape 200 de companii și o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual, lansează un avertisment extrem de grav: majorarea TVA din HoReCa de la 11% la 21%, în timp ce vom achiziționa materiile prime cu 11%, ar crea o concurență neloială și va duce la falimentul în lanț a sute de firme din sector.

Conform raportului analistului Iancu Guda, în prezent situația HoReCa în cifre este următoarea: cifra de afaceri în 2024 a fost de 52,17 miliarde de lei, o creștere de 8,2% față de 2023. Ajustată la inflație, avansul real este de doar 2,6%, comparativ cu +5,4% creștere a veniturilor disponibile.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic – 8% în 2024 (vs. 12% în 2023, 16% în 2022), profit net absolut: 4,2 miliarde de lei față de 6,3 miliarde de lei în 2022. În plus, vorbim despre aproximativ 185.000 de angajați care lucrează în această industrie, dintre aceștia 123.000 activează în restaurante și baruri.

„Creșterea veniturilor există doar pe hârtie. În realitate, ajustată la inflație, industria abia respiră. Profiturile s-au prăbușit, iar operatorii sunt tot mai fragili,” precizează Iancu Guda, analist financiar.

Potrivit reprezentanților HORA, restaurantele se golesc, consumul este deja în scădere, iar pe lângă asta prețurile la energie și carburant contribuie și ele la declin. Odată cu amenințarea creșterii cotei de TVA la 21%, investițiile s-au blocat, iar anunțurile de vânzări de restaurante se înmulțesc de la o zi la alta.

Conform unui sondaj printre operatori, traficul în restaurante a scăzut masiv, între 40% și 50%, iar unele unități înregistrează scăderi până la 66%.

„Poate la începutul verii eram mai pozitivi și ne gândeam că vom digera mai ușor taxele mai mari și creșterea TVA-ului. Din păcate, vara a venit cu cifre negative și cu o perspectivă foarte proastă pentru toamna–iarna 2025–2026. Dacă cei care ne conduc nu se uită rapid la cifrele reale din HoReCa, ne vom trezi cu o industrie efectiv la pământ. Dacă vom duce și mâncarea la TVA 21% în HoReCa, cred că va fi finalul industriei. Nu ai cum să concurezi atunci când alt segment al economiei are TVA 11%, iar în restaurant același produs este taxat cu 21%. Ce cerem noi este ca mâncarea servită în restaurante să aibă același TVA ca si achiziția de materii prime necesare preparării acesteia. De ce să existe această diferență? O ospitalitate apreciată și susținută se întâlnește în alte țări civilizate din Europa,” explică Radu Savopol, președinte HORA.

Printre efectele unei majorări la 21% se vor regăsi

• Prețuri la consumator: creștere de peste 10%.
• Cifra de afaceri: scădere estimată de peste 15% anul următor.
• Angajați: concedieri masive, afectând zeci de mii de persoane, circa 15% din forța de muncă
• Evaziune fiscală: risc ridicat, în ciuda unei cote TVA mai mari; veniturile către buget ar fi, paradoxal, mai mici.

„Industria ospitalității include peste 35.000 de firme și aproape 400.000 de locuri de muncă, directe și indirecte. TVA-ul majorat pe alimente nu face decât să destabilizeze un sector vital pentru economie,” spune Călin Ionescu, vicepreședinte HORA.

În acest context, oficialii HORA solicită autorităților: abandonarea oricărei intenții de majora TVA în HoReCa la 21%, linierea cotei de TVA pentru alimente între HoReCa și alte canale de comercializare ale acestora și implementarea unor măsuri compensatorii: scutiri fiscale, stimulente pentru digitalizare și investiții, programe pentru formare profesională, intensificarea combaterii evaziunii.

HORA este organizația ce reprezintă interesele antreprenorilor din industria ospitalității din România. Organizația are aproape 200 de companii din industria ospitalității, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual și peste 20.000 de angajați.