Connect with us

Evenimente

Vizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România

Publicat

pe

Organizat de Alianța și RePatriot – Sprijin pentru securitate, stabilitate economică și viitor comun transatlantic.

În perioada 07.09 – 10.09.2025, o delegație a Heritage Foundation, cel mai influent think-tank american, a efectuat o vizită de trei zile în România. Delegația a fost condusă de James Carafano, Consilier Senior al Președintelui și E.W. Richardson Fellow, alături de experții Kaush Arha și Jack Spencer.

Vizita a fost organizată de Alianța împreună cu RePatriot, ca parte a unui efort coordonat de consolidare și de întărire a relațiilor bilaterale SUA–România.

Pe parcursul misiunii, delegația Heritage s-a întâlnit la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române: Președintele României Nicușor Dan, Viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, Ionuț Moșteanu (Ministrul Apărării), Bogdan Ivan (Ministrul Energiei), Alexandru Nazare (Ministrul Finanțelor), Radu Miruță (Ministrul Economiei), Oana Țoiu (Ministrul Afacerilor Externe), Mihai Jurca (Șef al Cancelariei Primului Ministru)  Dan Cîmpean (Director DNSC), Pavel Popescu (Vice-președinte ANCOM) precum și membri ai comunității de afaceri și alți experți.

Temele strategice discutate au vizat printre altele securitatea flancului estic al NATO, consolidarea independenței energetice printr-o producție mai mare și mai ieftină de energie, dezvoltarea tehnologiilor înalte cu accent pe inteligență artificială, centre de date, minerale critice și construcții navale speciale, precum și integrarea economică Nord–Sud prin Inițiativa celor Trei Mări și coordonarea la Marea Neagră, esențiale pentru mobilitatea militară și comerțul transatlantic; deschiderea către partenerii americani va amplifica aceste oportunități și va întări cooperarea și legătura dintre țările noastre.

Misiunea a fost sprijinită de către Alianța și RePatriot, prin implicarea ambasadorului Adrian Zuckerman(ret), a generalului (r) Cătălin Mihalache și a antreprenorului și liderului civic Marius Bostan.

Declarații

James Carafano, vicepreședinte Heritage Foundation:

În discuții serioase desfășurate pe parcursul celor trei zile, am ajuns la convingerea că principala prioritate a noului guvern este urmărirea stabilității financiare printr-un program multianual de reducere a cheltuielilor guvernamentale, scăderea datoriei publice și restructurarea întreprinderilor de stat neprofitabile. Acest efort lăudabil este esențial pentru a asigura încrederea în economia românească și pentru a face țara mai atractivă pentru investiții străine – condiții prealabile pentru stabilitate politică și creștere reală. Legături și mai strânse cu SUA vor arăta că România are parteneri internaționali puternici și de încredere, că demonstrează un leadership autentic în Europa și poate atrage investiții occidentale, întărind încrederea că actuala echipă de conducere poate duce țara spre prosperitate.

Pe planul securității pentru cetățenii români, România a făcut alegeri dificile și responsabile, construite pe trei piloni egali ca importanță – Uniunea Europeană, NATO și o relație bilaterală solidă cu SUA. România, sub actualul guvern, este ferm angajată pe acest drum. Sunt încrezător că acest parcurs va aduce atât mai multă securitate, cât și prosperitate.

Kaush Arha, expert Heritage:

Importanța României ca ancoră a Flancului Estic NATO este bine cunoscută. Mai puțin recunoscut, dar din ce în ce mai valoros, este rolul României ca nod critic în logistica de apărare și integrarea economică Nord–Sud (Inițiativa Celor Trei Mări) și conexiunea către Caucazul de Sud și Asia Centrală (Coridorul Mijlociu). O Mare Neagră liberă și deschisă (împreună cu dezvoltarea coridorului Dunării) joacă un rol crucial în avansarea ambelor proiecte. În plus, România poate fi un partener strategic esențial în domenii precum minerale critice, extracție și procesare de resurse, război cu drone, infrastructură portuară și rutieră, digital, servicii de procesare a uraniului, construcția de spărgătoare de gheață și alte capabilități de apărare și securitate, precum și în dezvoltarea energiei nucleare comerciale. În final, România va fi o platformă vitală pentru reconstrucția Ucrainei – instrumentală pentru obiectivul SUA de a avea o Ucraină liberă, independentă, capabilă să se apere și să prospere.

Marius Bostan, lider RePatriot:

The Heritage Foundation este think-tank-ul conservator cel mai important din Statele Unite, iar experții săi au competențe remarcabile. Colaborarea strânsă dintre RePatriot, Alianța și Heritage Foundation este un efort comun menit să întărească parteneriatul strategic dintre România și SUA, iar această vizită va fi urmată de alte întâlniri în SUA și în România. Vreau să mulțumesc delegației The Heritage Foundation pentru efortul depus în identificarea celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale, în beneficiul cetățenilor români și americani, precum și pentru preocuparea și urmărirea atentă a situației din Republica Moldova.

Amb. Adrian Zuckerman(ret), Președintele Alianța:

România este un aliat de nădejde al Statelor Unite și un pilon esențial al securității Europei. Prin astfel de misiuni, demonstrăm că prietenia și parteneriatul nostru sunt vii și orientate spre viitor. Relația transatlantică trebuie consolidată nu doar în plan militar, ci și economic, tehnologic și cultural. Cetățenii români merită securitate, prosperitate și o Românie puternic ancorată în valorile occidentale.

Concluzie

Vizita delegației Heritage a consolidat angajamentul pentru o relație strategică SUA–România mai profundă, bazată pe valori comune, securitate, stabilitate economică și o viziune comună pentru viitor. Următorul pas va fi evenimentul bilateral major organizat de Alianța la Washington, în 11–12 decembrie, care va aduce împreună lideri politici, de afaceri și din societatea civilă pentru a duce parteneriatul la un nivel superior. De asemenea la Summitul Repatriot din 2-5 octombrie români din SUA și toată lumea vor întări legătura cu țara și vor afirma crezul și determinarea lor pentru construirea unui viitor prosper și sigur al României.

The Heritage Foundation este cel mai influent think-tank din Statele Unite, cu o capacitate unică de a modela politicile publice americane prin expertiza sa recunoscută, rețeaua extinsă de influență în Congres și în administrațiile republicane, și prin rolul său central în formularea strategiilor naționale de securitate, economie și energie.

Despre Alianța

Alianța este o organizație de prietenie și cooperare transatlantică, din care fac parte foști ambasadori americani în România și persoane care promovează parteneriatul strategic SUA–România prin dialog politic, schimburi economice și consolidarea legăturilor culturale și educaționale.

Despre RePatriot

RePatriot, inițiativă a Romanian Business Leaders, conectează diaspora românească cu țara-mamă, oferind oportunități de investiții, networking și implicare civică, cu scopul de a sprijini dezvoltarea României prin aportul resurselor și talentelor globale ale românilor de pretutindeni.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

O nouă creștere a TVA se discută deja în Coaliție. Ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie

Publicat

pe

TVA ar putea crește la 21% dela 1 ianuarie în HORECA. Conform surselor Realitatea PLUS, sunt discuții și se fac analize în acest moment în Coaliție pentru această măsură. 

Şeful statului a infirmat discuţii privind o nouă majorare a TVA-ului.

”Nu există această discuţie”, a spus Nicuşor Dan. Întrebat dacă este posibilă o majorare de TVA în domeniul HORECA, el a răspuns: ”La Horeca este o discuţie, într-adevăr, dar de la 1 ianuarie”. Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, despre zvonurile privind o nouă creştere a TVA, că singurul lucru discutat la instalarea Guvernului a fost legat de zona HORECA, care a rămas la 11% şi au convenit că se face o analiză în toamna acestui an, iar dacă lucrurile arată nu s-au dus către o conformare voluntară, e posibilă o creştere de TVA.

„Radu Oprea a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă este de părere că TVA pentru HoReCa va ajunge la 21%, aşa cum sunt unele semnale în spaţiul public.Aici răspunsul de autoritate ar trebui să fie al ministrului Finanţelor Publice şi al premierului României. Am fost şi am vorbit cu foarte mulţi antreprenori din Horeca în ultima perioadă. Litoralul de anul ăsta nu pare să fi avut aceeaşi încărcare ca anul trecut. Eu cred că trebuie făcut o analiză foarte serioasă asupra cauzelor şi în funcţie de acest lucru decis asupra creşterii sau nu a TVA-ului pentru Horeca. Personal, nu cred că este benefică o astfel de măsură pentru Horeca, pentru cei care au investit în turism în România”, a afirmat Radu Oprea.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic

HORA, organizația care reunește aproape 200 de companii și o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual, lansează un avertisment extrem de grav: majorarea TVA din HoReCa de la 11% la 21%, în timp ce vom achiziționa materiile prime cu 11%, ar crea o concurență neloială și va duce la falimentul în lanț a sute de firme din sector.

Conform raportului analistului Iancu Guda, în prezent situația HoReCa în cifre este următoarea: cifra de afaceri în 2024 a fost de 52,17 miliarde de lei, o creștere de 8,2% față de 2023. Ajustată la inflație, avansul real este de doar 2,6%, comparativ cu +5,4% creștere a veniturilor disponibile.

Profitabilitatea se află la cel mai scăzut nivel post-pandemic – 8% în 2024 (vs. 12% în 2023, 16% în 2022), profit net absolut: 4,2 miliarde de lei față de 6,3 miliarde de lei în 2022. În plus, vorbim despre aproximativ 185.000 de angajați care lucrează în această industrie, dintre aceștia 123.000 activează în restaurante și baruri.

„Creșterea veniturilor există doar pe hârtie. În realitate, ajustată la inflație, industria abia respiră. Profiturile s-au prăbușit, iar operatorii sunt tot mai fragili,” precizează Iancu Guda, analist financiar.

Potrivit reprezentanților HORA, restaurantele se golesc, consumul este deja în scădere, iar pe lângă asta prețurile la energie și carburant contribuie și ele la declin. Odată cu amenințarea creșterii cotei de TVA la 21%, investițiile s-au blocat, iar anunțurile de vânzări de restaurante se înmulțesc de la o zi la alta.

Conform unui sondaj printre operatori, traficul în restaurante a scăzut masiv, între 40% și 50%, iar unele unități înregistrează scăderi până la 66%.

„Poate la începutul verii eram mai pozitivi și ne gândeam că vom digera mai ușor taxele mai mari și creșterea TVA-ului. Din păcate, vara a venit cu cifre negative și cu o perspectivă foarte proastă pentru toamna–iarna 2025–2026. Dacă cei care ne conduc nu se uită rapid la cifrele reale din HoReCa, ne vom trezi cu o industrie efectiv la pământ. Dacă vom duce și mâncarea la TVA 21% în HoReCa, cred că va fi finalul industriei. Nu ai cum să concurezi atunci când alt segment al economiei are TVA 11%, iar în restaurant același produs este taxat cu 21%. Ce cerem noi este ca mâncarea servită în restaurante să aibă același TVA ca si achiziția de materii prime necesare preparării acesteia. De ce să existe această diferență? O ospitalitate apreciată și susținută se întâlnește în alte țări civilizate din Europa,” explică Radu Savopol, președinte HORA.

Printre efectele unei majorări la 21% se vor regăsi

  • Prețuri la consumator: creștere de peste 10%.
  • Cifra de afaceri: scădere estimată de peste 15% anul următor.
  • Angajați: concedieri masive, afectând zeci de mii de persoane, circa 15% din forța de muncă
  • Evaziune fiscală: risc ridicat, în ciuda unei cote TVA mai mari; veniturile către buget ar fi, paradoxal, mai mici.

„Industria ospitalității include peste 35.000 de firme și aproape 400.000 de locuri de muncă, directe și indirecte. TVA-ul majorat pe alimente nu face decât să destabilizeze un sector vital pentru economie,” spune Călin Ionescu, vicepreședinte HORA.

În acest context, oficialii HORA solicită autorităților: abandonarea oricărei intenții de majora TVA în HoReCa la 21%, linierea cotei de TVA pentru alimente între HoReCa și alte canale de comercializare ale acestora și implementarea unor măsuri compensatorii: scutiri fiscale, stimulente pentru digitalizare și investiții, programe pentru formare profesională, intensificarea combaterii evaziunii.

HORA este organizația ce reprezintă interesele antreprenorilor din industria ospitalității din România. Organizația are aproape 200 de companii din industria ospitalității, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual și peste 20.000 de angajați.

Citeste in continuare

Evenimente

Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova

Publicat

pe

Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră?

Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori care preferă să-și promoveze imaginea prin interviuri, conferințe sau campanii de PR. Însă există și o altă categorie, mai puțin vizibilă: oamenii de afaceri care construiesc în liniște, departe de camerele de filmat. În această zonă discretă se află Alexandru Ferariu, antreprenor român a cărui influență a crescut constant în ultimii ani.

Jurist de meserie și fiul lui Mihai Ferariu, consulul onorific al Regatului Luxemburg la București, Alexandru nu are prezență constantă în presă și evită cu grijă expunerea publică. Alegerea lui pare atipică într-o epocă în care succesul se măsoară în apariții mediatice, dar rezultatele sale arată că discreția poate fi o strategie de business la fel de puternică precum notorietatea.

Investigația de față a pornit de la informațiile publicate de evz.ro, unde numele lui Alexandru Ferariu a apărut în legătură cu posibile conexiuni din Republica Moldova. Verificările ulterioare conturează portretul unui om de afaceri discret, dar implicat în tranzacții importante.

Ce rol a avut Alexandru Ferariu în tranzacțiile cu credite neperformante?

După criza financiară, multe bănci din România au început să vândă portofolii masive de credite neperformante, evaluate la miliarde de euro. O parte din aceste pachete au fost cumpărate de companii din Luxemburg și Olanda. Surse din piață indică faptul că în spatele unor astfel de structuri internaţionale se află şi Alexandru Ferariu, om de afaceri român, aproape complet necunoscut publicului larg. Creditele erau preluate cu reduceri de până la 70-80%, iar ulterior, prin restructurare sau executare, generau profituri semnificative. Dimensiunea tranzacțiilor era atât de mare încât inclusiv clienți fără restanțe au descoperit că împrumuturile lor fuseseră cesionate.

Aceasta a fost, potrivit mai multor specialiști, intrarea lui Ferariu în marile jocuri financiare – un pas calculat, dar nu lipsit de controverse, care i-a consolidat poziția în piața bancară și investițională.

Cum a ajuns Alexandru Ferariu să fie implicat în achiziţia unei clădiri importante din Piața Universității?

Un alt episod important din traseul său de afaceri a fost reprezentat de tranzacţia unei clădiri impunătoare din Bucureşti care se ridică la o valoare de peste 30 de milioane de euro. Anumite surse susţin că este vorba despre clădirea BCR din Piața Universității, cunoscută drept Palatul Oscar Maugsch. Oficial, imobilul a fost cumpărat de un fond de investiții, însă neoficial, mai multe surse susțin că adevăratul arhitect al tranzacției a fost acelaşi Alexandru Ferariu.

Pentru antreprenorul român Alexandru Ferariu, această mutare a însemnat mai mult decât o investiție profitabilă ci şi o confirmare a conexiunilor sale în mediul de afaceri internaţional. Chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis rolul său, aceste informații întăresc imaginea unui antreprenor capabil să opereze nu doar la nivel local, ci și în rețele financiare globale.

Ce legătură are Alexandru Ferariu cu Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa?

Intrarea în România a gigantului Amundi, care administrează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, a părut inițial un proces natural de expansiune al grupului francez. Însă, potrivit unor surse din piață, Alexandru Ferariu, un om de afaceri român cu conexiuni puternice în Luxemburg, ar fi jucat un rol major în facilitarea accesului Amundi pe piața locală.

Astăzi, Amundi România gestionează zeci de fonduri, conectând capitalul românesc la marile fluxuri financiare internaționale. Dacă aceste informații sunt confirmate, ele arată dimensiunea rețelei pe care Ferariu o construiește, trecând dincolo de granițele țării și conectând România la piețe financiare globale.

Ce afaceri are Alexandru Ferariu în Republica Moldova?

Dacă în România Alexandru Ferariu a mizat pe credite și imobiliare, în Republica Moldova și-a îndreptat atenția către agricultură, un domeniu strategic și sensibil. Estimările din piață vorbesc despre investiții de peste 100 de milioane de euro, direcționate în special către activele companiei Caravita, controlată anterior de fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat.

Caravita deținea mii de hectare de terenuri, livezi și podgorii. După prăbușirea afacerii și problemele judiciare ale lui Filat, Ferariu a cumpărat creanțele și, prin transformarea datoriilor în control direct, a reușit să integreze activele agricole în rețeaua sa.

Această mutare a demonstrat două calități definitorii: capacitatea de a profita de oportunități într-un mediu volatil și curajul de a investi într-o zonă unde alți antreprenori ezită.

De ce rămâne Alexandru Ferariu un antreprenor invizibil?

Privind în ansamblu, se conturează portretul unui antreprenor român atipic. Ferariu preferă să opereze prin structuri offshore, vehicule luxemburgheze sau fundații olandeze, evitând expunerea directă. Țintește active strategice – credite bancare, clădiri istorice, terenuri agricole – și construiește pe termen lung, mizând pe valoare reală și pe stabilitate.

Departe de interviuri și campanii de imagine, el pare să urmeze principiul „tace și face”. În cercurile de business este văzut ca un „constructor” mai degrabă decât un speculator, un om de afaceri care preferă să lase rezultatele să vorbească.

Însă tocmai această discreție ridică și semne de întrebare. Care este dimensiunea reală a imperiului său? Câte companii și câte active sunt implicate în structurile financiare pe care le controlează? Și cât timp va reuși să rămână invizibil, acum că numele său apare tot mai des în marile tranzacții din România și Republica Moldova?

Cert este că Alexandru Ferariu este un antreprenor român discret, dar influent, care a reușit să-și construiască o rețea de afaceri ce nu mai poate fi ignorată. Într-o lume unde imaginea pare să cântărească mai mult decât substanța, el demonstrează că succesul poate fi construit și în tăcere.

Am încercat să îl contactăm pe Alexandru Ferariu pentru a ne oferi un punct de vedere oficial şi a răspunde unor întrebări, dar nu am reuşit să luăm legătura cu el în mod direct. Ni s-a transmis ulterior că ne va oferi un interviu pentru a clarifica toate aceste detalii când îi va permite timpul.

Sursa foto: x.com

Citeste in continuare

Evenimente

Specialiștii de la FMI critică „reforma” lui Bolojan. România ar putea ajunge la o datorie de 70% din PIB

Publicat

pe

FMI critică România pentru creșterea TVA care a dus la explozia prețurilor în țara noastră. Atenționări vin și din cauza faptului că România a scos plafonarea prețului la energie. Sunt doar câteva dintre concluziile care se regăsesc in raportul FMI după vizita in tara noastră.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, s-a aflat în România între 3 şi 12 septembrie 2025, perioadă în care a analizat evoluţiile recente ale economiei şi a purtat discuţii cu autorităţile. Echipa a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai BNR, ai altor agenţii guvernamentale, dar şi cu actori din mediul privat şi organizaţii neguvernamentale.

Consultările s-au desfăşurat în baza Articolului IV al Statutului FMI – un exerciţiu anual de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestor evaluări este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale privind politicile monetare, fiscale şi economice necesare pentru menţinerea stabilităţii şi a creşterii economice.

România nu are în prezent un acord de finanţare cu FMI, însă instituţia monitorizează anual economia ţării prin astfel de consultări. O misiune similară a avut loc şi la începutul acestui an, în perioada 3 – 7 februarie 2025, fiind condusă tot de Joong Shik Kang.

În raportul „World Economic Outlook” publicat în aprilie, FMI a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creştere a economiei româneşti pentru 2025 – de la 3,3%, cât estima anterior, la doar 1,6%.

Inflația a crescut din cauza creșterii TVA dar și pentru ca au expirat plafoanele la energie, conform raportului FMI. De asemenea,  este nevoie de reforme clare, nu de cele care scad foarte mult consumul și duc la creșteri de prețuri, se mai arată în raportul celor de la FMI. De asemenea, Fondul Monetar Internațional avertizează că există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”. Totodată, cei de la FMI atrag atenția că datoria României ar putea ajunge la 70% din PIB, în următorii ani.

FMI a publicat vineri, la finalul misiunii obișnuite în România, prognozele de creștere de 1% în 2025 și 1,4% în 2026. Fondul Monetar a arătat că inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026 și a avertizat că retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc din cauza îngrijorărilor legate de implementare reformelor structurale.

Inflația rămâne mare, iar BNR va interveni

Economia este așteptată să crească treptat pe fondul consolidării fiscale necesare, care este esențială pentru a aborda lărgirea celor două deficite. Inflația va rămâne ridicată temporar înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Se așteaptă ca creșterea să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este proiectat să crească cu 1,0 și 1,4 la sută în 2025 și, respectiv, 2026, întrucât accelerarea investițiilor finanțate prin NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat determinată de inflația temporar ridicată și de efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–2026, care include reforme fiscale pentru a crește cotele standard și reduse de TVA, împreună cu o continuare a înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.

Retrogradarea ratingului, un risc major

Riscurile pentru perspective sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. Retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, întrucât persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–2026 și sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil combinată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale — ar putea reduce comerțul și fluxurile de ISD.

Pe partea pozitivă, implementarea puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea întări sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se așteaptă, ceea ce ar rezulta într-o creștere mai mare a investițiilor private și a economiei. Riscurile în sus pentru inflație includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere a salariilor mai mare decât cea așteptată, posibil determinată de inflația temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea proiectată a inflației de bază.

Marea consolidare fiscală pentru 2025–2026 este binevenită, iar implementarea acesteia, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și încrederea pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi implementat integral, este de așteptat să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6 la sută din PIB în 2026.

Datoria publică va ajunge la 70% din PIB

Totuși, deficitul fiscal este proiectat să se reducă doar treptat ulterior, până la aproximativ 5 la sută din PIB până în 2030, cu datoria publică raportată la PIB continuând să crească aproape de 70 la sută. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3 la sută din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică în jur de 60 la sută. Specificarea din timp a unor măsuri concrete aplicabile din 2027 ar ajuta la restabilirea credibilității și ar crește predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional.

Reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea completă a fondurilor disponibile de la UE, ar ajuta la consolidarea finanțelor publice, sprijinind în același timp creșterea economică. Veniturile fiscale ale României ca pondere din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate cu mediile UE. Un pachet de reformă fiscală care să vizeze mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, în timp ce consolidează stimulentele pentru muncă și rămâne atractiv pentru investițiile de capital, ar facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității.

Pe fondul unei consolidări fiscale semnificative, este crucial să se avanseze cu reformele structurale pentru a întări durabil creșterea și pentru a debloca fondurile angajate de UE. Cadrul de management al investițiilor publice din România ar trebui consolidat în continuare prin întărirea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. Este necesară și prudență continuă în politicile salariale și de pensii dincolo de 2026.

Alte reforme fiscale structurale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și eficienței sunt esențiale pentru a susține implementarea eficientă a ajustării fiscale. Eforturile continue ale guvernului pentru digitalizare ar ajuta la întărirea administrării fiscale și a furnizării serviciilor publice. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru întărirea managementului informațiilor și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți și mai mult eficiența cheltuielilor, revizuirile regulate ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui integrate mai bine în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai puternic pe termen mediu, care să încorporeze strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar ajuta de asemenea la instaurarea prudenței și credibilității fiscale.

Politica fiscală

Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsurile suplimentare de ajustare începând cu 2027 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3 la sută din PIB sunt critice pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și macroeconomică.

Politica monetară

Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflația se află pe o traiectorie ferm descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea completă a fondurilor UE și pentru susținerea creșterii pe fondul ajustării fiscale necesare.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE